I. OBIECTUL SESIZĂRII
Prezenta sesizare are ca obiect de reglementare:
- Interpretare prevederilor alin. (6) din art. 35 din Constituţie;
- Exercitarea controlul constituţionalităţii prevederilor alin. (8) art. 40¹ şi alin. (4) art. 48 sintagmele “cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, rectorilor instituţiilor de învăţământ superior subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care sunt numiţi în funcţie de către autorităţile respective … cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, care este numit în funcţie prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.” din Legea învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995;
- Exercitarea controlului constituţionalităţii Decretului Preşedintelui nr. 975-VII din 24.01.2014 privind eliberarea domnului Vasile Marina din funcţia de rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
II. LEGISLAŢIA PERTINENTĂ
CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA
Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă
Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.
Articolul 35
Dreptul la învăţătură
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare.
(2) Statul asigură, în condiţiile legii, dreptul de a alege limba de educare şi instruire a persoanelor.
(3) Studierea limbii de stat se asigură în instituţiile de învăţământ de toate gradele.
(4) Învăţământul de stat este gratuit.
(5) Instituţiile de învăţământ, inclusiv cele nestatale, se înfiinţează şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii.
(6) Instituţiile de învăţământ superior beneficiază de dreptul la autonomie.
(7) Învăţământul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.
(8) Statul asigură, în condiţiile legii, libertatea învăţământului religios. Învăţământul de stat este laic.
(9) Dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor revine părinţilor.
LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
Articolul 48. Administrarea instituţiei de învăţământ superior
(1) Instituţia de învăţământ superior cuprinde facultăţi, departamente, catedre, laboratoare şi alte unităţi (secţii) de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi microproducţie.
(2) La instituţia de învăţământ superior se pot afilia colegii şi licee (clasele X – XII). Colegiul poate fi şi unitate funcţională a instituţiei de învăţământ superior.
(3) Instituţia de învăţământ superior universitar este condusă de senatul universitar, prezidat de rector; facultatea – de consiliul facultăţii, prezidat de decan; departamentul – de consiliul ştiinţific, prezidat de director; catedra – de şeful de catedră. Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior universitar este asigurată de biroul senatului universitar.
(4) Rectorii instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt aleşi pe bază de concurs de senatul instituţiilor, cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, rectorilor instituţiilor de învăţământ superior subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care sunt numiţi în funcţie de către autorităţile respective. Rectorii tuturor instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt confirmaţi în post de către Guvern, cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, care este numit în funcţie prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
(5) Funcţionarea instituţiilor de învăţământ superior este reglementată prin Cartea universitară, adoptată de senatul universitar.
(6) Rectorii instituţiilor de învăţământ superior pot organiza consiliul rectorilor, organ cu funcţii consultative.
Articolul 49. Autonomia universitară
(1) Instituţiile de învăţământ superior de stat dispun de statut de autonomie universitară.
(11) Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se organiza şi a se autogestiona (domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei), de a-şi exercita libertăţile academice fără niciun fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale ale dezvoltării învăţământului superior şi postuniversitar.
(2) Autonomia universitară virează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, administrării şi finanţării şi se realizează, în principal, în:
a) organizarea, desfăşurarea şi perfecţionarea procesului de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică;
b) stabilirea specializărilor;
[…]
III. EXPUNEREA ÎNCĂLCĂRI ALE CONSTITUŢIEI, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII
Constituţia Republicii Moldova garantează la art. 35 alin. (6) instituţiilor de învăţământ superior dreptul de autonomie.
Legislatorul, în Legea învăţământului, la art. 49 statuează şi dezvoltă dreptul autonomiei universitare.
Legea vizată, prevede că instituţiile de învăţământ superior de stat dispun de dreptul de autonomie universitară. Autonomia universitară constă în dreptul comunităţii universitare de a se organiza şi a se autogestiona (domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei), de a-şi exercita libertăţile academice fără niciun fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de a-şi asuma un ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile naţionale ale dezvoltării învăţământului superior şi postuniversitar. Autonomia universitară vizează domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei, activităţii didactice şi de cercetare ştiinţifică, administrării şi finanţări.
Totodată art. 48 din Legea vizată, statuează că rectorii instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt aleşi pe bază de concurs de Senatul instituţiilor, instituind o excepţie şi anume “cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, rectorilor instituţiilor de învăţământ superior subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care sunt numiţi în funcţie de către autorităţile respective.” Astfel, rectorii tuturor instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt confirmaţi în post de către Guvern, cu excepţia rectorului instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, care este numit în funcţie prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova.
În această consecutivitate logică, dreptul autonomiei instituţiilor de învăţământ superior nu se extinde şi asupra instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova şi instituţiilor de învăţământ superior subordonate Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, care de asemenea sunt instituţii de învăţământ superior, ceea ce nu este în concordanţă cu Constituţia, care nu admite excepţii.
Este de menţionat, că excepţia prevăzută de Lege la alin. (4) art. 48, care prevede că rectorul instituţiei de învăţământ de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, este numit în funcţie de către instituţia respectivă, contravine dreptului de autonomie de care beneficiază instituţiile de învăţământ superior conform Constituţiei.
Autonomia universitară presupune dreptul comunităţii universitare de a se organiza şi a se autogestiona (domeniile conducerii, structurării şi funcţionării instituţiei).
Organizarea, gestionarea, alegerea organelor administraţiei instituţiei survin din dreptul de autonomie de care beneficiază instituţiile de învăţământ superior, fapt ce presupune că, comunitatea universitară deţine dreptul de a se organiza, de a decide reorganizarea instituţiei şi dreptul de a alege rectorii instituţiilor de stat de învăţământ superior sunt aleşi pe bază de concurs de către senatul instituţiilor.
Menţionăm, că legiuitorul a instituit o excepţie la art. 40¹ alin. (8) din Legea învăţământului, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova decide asupra propunerilor Guvernului privind înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de stat de învăţământ superior universitar, precum şi a instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de perfecţionare a cadrelor.
Este de menţionat că excepţia contestată nu este în concordanţă cu prevederile constituţionale care garantează instituţiilor de învăţământ superior dreptul la autonomie şi prevederile art. 49 din Legea învăţământului care dezvoltă autonomia universitară.
Amintim că instituţia respectivă a fost formată şi reorganizată printr-un şir de Decrete. Decretul Preşedintelui nr. 73 din 21.05.93 a fost formată în baza Centrului de Pregătire şi Perfecţionare a Personalului din autoadministrarea Locală pe lângă Guvern, Academia de studii în Domeniul Administrării Publice, cu statut de instituţie de învăţământ superior. Ulterior, în temeiul art. 88 din Constituţia Republicii Moldova şi al art.40/1 alin.(7) din Legea învăţământului reorganizată prin Decretul Preşedintelui Republicii nr. 1113-III din 12.02.2003, care a abrogat Decretul nr. 73/1993, fiind reorganizată în Academia Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
Ultima reorganizarea a acestei instituţii a fost efectuată prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 951-VII din 13.01.2014, care în temeiul art. 88 lit. j) din Constituţie şi al art. 40¹ alin. (8) din Legea învăţământului, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova a fost reorganizată în Academia de Studii Administrative. Academia este instituţie publică de învăţământ superior, persoană juridică de drept public autonomă, în subordinea Guvernului.
În acest context, interpretarea prevederilor alin. (6) din art. 35 al Constituţiei este necesară pentru a deduce clar ce presupune dreptul la autonomie al instituţiilor de învăţământ superior în raport cu excepţiile prevăzute la alin. (8) art. 40¹ şi alin. (4) art. 48 din Legea învăţământului şi dacă numirea rectorului Academiei de către Preşedintele Republicii, precum şi faptul că decide asupra propunerilor Guvernului privind înfiinţarea, reorganizarea sau lichidarea instituţiilor de stat de învăţământ superior universitar, precum şi a instituţiilor de cercetări ştiinţifice şi a instituţiilor de perfecţionare a cadrelor nu contravine prevederilor alin. (6) art. 35 din Constituţie.
Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică şi sunt neconstituţionale.
În acelaşi context, este necesar a fi supus controlului constituţionalităţii Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 957 din 24.01. 2014 privind eliberarea domnului Vasile Marina din funcţia de rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova.
Prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 284/03.05.2010 în temeiul art. 94 alin.(1) din Constituţia Republicii Moldova şi al art.48 alin.(4) din Legea învăţământului, a fost numit, de la data de 3 mai 2010, în funcţia de rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova Domnul Vasile Marina, pe un termen de 4 ani. Ulterior, acesta a fost demis înainte de termen, la 24.01.2014. Mandatul acestuia urma să expire la 3 mai 2014.
Amintim Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 2010, unde Curtea a ajuns la concluzia că dacă pentru categoria de persoane oficiale ale unui interes politic accesul la justiţie, în funcţie de caz, poate fi limitat, pentru categoria de persoane oficiale exponent ale unui interes public deosebit, în special cele numite pentru durata mandatului, necesită un anumit grad de independentă.
În scopul îndeplinirii cu bună-credinţă a funcţiilor publice şi exercitării depline a mandatului pentru care au fost alese sau numite, în cazul în care apare un litigiu de muncă, aceste persoane trebuie să se bucure de garanţiile unui proces echitabil. Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, membrii CEC şi alte persoane nu pot fi supuse aceluiaşi tratament precum persoanele politice. Aceste persoane nu pot fi demise până la expirarea mandatului pentru lipsă de loialitate sau pierderea încrederii din partea grupurilor politice care le-au propus sau le-au numit. Dimpotrivă, de la aceste persoane se cere maximă independenţă şi respectarea tuturor rigorilor legalităţii şi imparţialităţii în exercitarea atribuţiilor. Termenul mandatului exercitat de ei nu poate fi redus pentru motivele subiective menţionate.
În acest context, menţionăm că eliberarea din funcţie a domnului Vasile Marina a fost dispusă înainte de expirarea termenului de exercitare a mandatului, pentru care a fost numit.
IV. CERINŢELE AUTORILOR SESIZĂRII
Potrivit celor expuse şi în temeiul art. 135, alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, a art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995, solicităm Curţii Constituţionale a Republicii Moldova:
- Acceptarea spre examinare a prezentei sesizări;
- Interpretarea prevederilor alin. (6) din art. 35 din Constituţie;
- Exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea neconstituţionalităţii alin. (8) art. 40¹ şi alin. (4) art. 48 din Legea învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995;
- Exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea neconstituţionalităţii Decretului nr. 957 din 2014 privind eliberarea din funcţie a domnului Vasile Marina.
Autori ai sesizării: Mihai GHIMPU, Valeriu MUNTEANU, Gheorghe BREGA, Corina FUSU