Sesizare privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013 (plafonarea taxelor locale)

I.  Obiectul sesizării.

Conform dispoziţiilor art. 25 alin. (l) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. art. 38 alin. (l) lit. g), 39 din  Codul jurisdicţiei constituţionale, prin prezenta sesizare şi ţinând cont de dispoziţiile art. 135 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova, subsemnații solicită respectuos controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013 şi anume Art. IX pct. pct. 113-119, 122, 123 (inclusiv anexa) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, prin care articolele respective şi anexa au fost modificate şi completate şi expuse într-o nouă redacţie, precum urmează: „Articolul 288: se completează: cu punctul 2) cu următorul cuprins: „2) Cota maximă a taxei locale – cotă ad valorem în procente din baza impozabilă a obiectului impunerii ori sumă absolută, stabilită conform prezentului titlu.” la punctul 3), cuvintele „Cota taxei locale” se înlocuiesc cu cuvintele „Cota concretă a taxei locale”, iar în final se introduce textul „ , care nu poate fi mai mare decît cota maximă stabilită conform prezentului titlu”. La articolul 289 alineatul (2), literele k), n) şi p) se abrogă. La articolul 290: literele c/1), k), n) şi p) se abrogă; la litera q), după cuvintele „întreprinzător care” se introduc cuvintele „deţin în posesie/folosinţă sau”, iar în final se introduce textul „(cu excepţia cazurilor cînd proprietari sînt autorităţile publice, instituţiile finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţiile necomerciale)”. La articolul 291 alineatul (1): litera c) va avea următorul cuprins: „c) la taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei), cu excepţia celei amplasate integral în zona de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor – serviciile de plasare şi/sau difuzare a anunţurilor publicitare prin intermediul serviciilor cinematografice, video, prin reţelele telefonice, telegrafice, telex, prin mijloacele de transport, prin alte mijloace  (cu excepţia TV, internetului, radioului, presei periodice, tipăriturilor);” literele k), n) şi p) se abrogă; litera q) va avea următorul cuprins: „q) la taxa pentru dispozitive publicitare – suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar, a afişei, pancartei, panoului şi a altor mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară.” Articolul 292: la alineatul (1), cuvîntul „Termenele” se înlocuieşte cu cuvintele „Cota maximă şi termenele”; la alineatul (2), cuvîntul „Cota” se înlocuieşte cu cuvintele „Cota concretă a”. Articolul 293: la alineatul (1), textul „lit. k), n), o) şi p)” se înlocuieşte cu textul „lit. o)”, iar cuvîntul „cotele” – cu cuvintele „cotele concrete ale”; la alineatul (2), textul „lit. k), n), o) şi p)” se înlocuieşte cu textul „lit. o)”; la alineatele (4) şi (5), textul „şi q)” se exclude. La articolul 294, alineatul (3) se abrogă. La articolul 298 alineatele (1) şi (2), textul „lit. k), l), n), o) şi p)” se înlocuieşte cu textul „lit. o)”. Anexa la titlul VII va avea următorul cuprins:

Anexă

Taxele locale, termenele lor de plată şi

de prezentare a dărilor de seamă fiscale

Notă: În lipsa obiectului impunerii în perioada gestionară, nu se prezintă darea de seamă fiscală.”   II.   Cadrul normativ pertinent.  

Constituţia Republicii Moldova 

Articolul 1

Statul Republica Moldova

 (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Articolul 8

Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale

(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.

Articolul 72

Categorii de legi

(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. […] (3) Prin lege organică se reglementează: […] f) organizarea administraţiei locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; r) alte domenii pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit. (2) Autonomia priveşte atît organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cît şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă. (3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar.

 Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sînt consiliile locale alese şi primarii aleşi. (2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe. (3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege.

Articolul 130

Sistemul financiar-creditar

(1)    Formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.

Articolul 131

Bugetul public naţional

(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor. […] (5) Bugetele raioanelor, oraşelor şi satelor se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.

Articolul 132

Sistemul fiscal

(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc, conform legii, de organele reprezentative respective. (2) Orice alte prestări sînt interzise.

Carta Europeană pentru Autoadministrarea Locală,

adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985,

ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1253 din 16.07.97

Articolul 4

Raza de acţiune a autonomiei locale

1. Competenţele de bază ale colectivităţilor locale sunt fixate prin Constituţie  sau prin lege. Totuşi, această dispoziţie nu împiedică a se atribui  colectivităţilor  locale  competenţe în scopuri  specifice,  în conformitate cu legea. 2. Colectivităţile   locale   dispun  în  cadrul  legii   de   toată latitudinea  de  a  lua iniţiativa pentru orice chestiune care  nu  este exclusă  din câmpul competenţelor lor sau care este atribuită unei  alte autorităţi. […] 4. Competenţele  încredinţate colectivităţilor locale trebuie să fie în  mod  normal  depline  şi întregi. Ele nu pot fi puse  în  cauză  sau limitate  de  către  o altă autoritate centrală sau regională  numai  în cadrul legii. 6. Colectivităţile locale trebuie să fie consultate, pe cît posibil, în  timp  util  şi  de  o manieră apropriată  în  cursul  procesului  de planificare  şi  de  luare a deciziei pentru toate chestiunile  care  la privesc direct.

Articolul 9

Resursele financiare ale colectivităţilor locale

1. Colectivităţile  locale au dreptul în cadrul politicii  economice naţionale  la resurse proprii suficiente de care ele pot dispune în  mod liber în exerciţiul competenţelor lor. 2. Resursele  financiare ale colectivităţilor locale trebuie să  fie proporţionale cu competenţele de Constituţie sau de lege. 3. O parte cel  puţin din resursele financiare ale  colectivităţilor locale  trebuie  să  provină din redevenţele şi  din  impozitele  locale pentru care ele au puterea a le fixa rata în limitele legii.

 Legea privind descentralizarea administrativă

nr. 435 din 28.12.2006

Articolul 1. Noţiuni de bază În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: autonomie locală – dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, în condiţiile legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice; autonomie decizională – dreptul autorităţilor publice locale de a adopta liber decizii, în condiţiile legii, fără intervenţii din partea altor autorităţi publice, în scopul realizării intereselor sale; autonomie financiară şi bugetară – dreptul autorităţilor publice locale de a dispune de resurse financiare proprii suficiente şi de a le utiliza liber, în condiţiile legii, prin adoptarea propriilor bugete locale; competenţe – ansamblul de drepturi şi obligaţii ale autorităţilor publice locale în domeniile de activitate care le sînt stabilite. Articolul 3. Principiile descentralizării administrative Descentralizarea administrativă are la bază următoarele principii: a) principiul autonomiei locale, care presupune garantarea dreptului şi capacităţii efective a autorităţilor publice locale de a reglementa şi gestiona, conform legii, sub propria lor responsabilitate şi în interesul populaţiei locale, o parte importantă din treburile publice; d) principiul integrităţii competenţelor, care presupune că orice competenţă atribuită autorităţilor publice locale trebuie să fie deplină şi exclusivă, exercitarea acesteia nu poate fi contestată sau limitată de o altă autoritate decît în cazurile prevăzute de lege; e) principiul corespunderii resurselor cu competenţele, care presupune corespunderea resurselor financiare şi materiale alocate autorităţilor publice locale cu volumul şi natura competenţelor ce le sînt atribuite pentru a asigura îndeplinirea eficientă a acestora; g) principiul dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sînt legate de procesul descentralizării administrative; h) principiul parteneriatului public-privat, public-public, public-civil, care presupune garantarea unor posibilităţi reale de cooperare între guvern, autorităţile locale, sectorul privat şi societatea civilă; Articolul 8.Consultarea autorităţilor administraţiei publice locale (1) Autorităţile administraţiei publice locale sînt consultate în procesul de elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau altor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. (2) Organizarea consultărilor şi coordonarea procedurilor necesare în acest sens sînt asigurate de Cancelaria de Stat în cooperare cu autorităţile de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Legea privind administraţia publică locală

nr. 436 din 28.12.2006

Articolul 9. Suportul financiar al autonomiei locale Pentru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează, aprobă şi gestionează în mod autonom bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, avînd dreptul să pună în aplicare taxe şi impozite locale şi să stabilească cuantumul lor în condiţiile legii. Articolul 10.Organizarea activităţii autorităţilor publice locale (1) Autorităţile publice locale îşi desfăşoară activitatea în domeniile stabilite de Legea privind descentralizarea administrativă, dispunând în acest scop de competenţe depline care nu pot fi puse în cauză sau limitate de nici o autoritate publică, decât în condiţiile legii. (3) Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot să stabilească ori să impună competenţe autorităţilor publice locale fără o evaluare prealabilă a impactului financiar pe care aceste competenţe l-ar putea genera, fără o consultare a autorităţilor locale de nivelul corespunzător şi fără ca colectivităţile locale să fie asigurate cu mijloacele financiare necesare.

Legea privind finanţele publice locale nr. 397din 16.10.2003

Articolul 1. Noţiuni principale În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale: bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor), raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special şi bugetul municipiului Chişinău; Articolul 3. Garanţiile autonomiei financiare (1) Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, specificate la art.2 alin.(1) din prezenta lege, constituie elemente independente care se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţii de autonomie financiară, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Legii privind administraţia publică locală. (2) Suma veniturilor aprobate (prognozate) şi neîncasate în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, precum şi cheltuielile efectuate suplimentar de la bugetul acesteia nu se recuperează de la bugetul de alt nivel. (3) Veniturile încasate, în procesul de executare a bugetului, suplimentar la cele aprobate, precum şi economiile de cheltuieli, cu excepţia mijloacelor ce urmează a fi virate conform art.10 alin.(3) din prezenta lege, rămîn la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice respective. (5) Autorităţile administraţiei publice locale urmează a fi consultate în modul corespunzător asupra procedurilor de redistribuire a resurselor ce urmează a fi alocate acestora, precum şi asupra modificărilor operate în legislaţie referitor la funcţionarea sistemului finanţelor publice locale. Articolul 4. Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (1) Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale se constituie din impozite, taxe, alte venituri prevăzute de legislaţie şi se formează din: a) venituri proprii ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ce se formează din impozitele şi taxele locale, prevăzute pe fiecare teritoriu în parte, în conformitate cu Codul fiscal, şi se virează direct şi integral la bugetele respective. Articolul 5. Repartizarea veniturilor între bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (1) Veniturile bugetelor satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău) se formează din: 1) încasări directe şi integrale ale următoarelor tipuri de impozite, taxe şi alte venituri: a) impozitele şi taxele locale aplicate, în conformitate cu legislaţia, de către consiliile locale; Articolul 7. Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (1) În bugetele unităţilor administrativ-teritoriale se prevăd alocaţii necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă. (2) De la bugetele satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor, cu excepţia municipiilor Bălţi şi Chişinău) sînt finanţate cheltuielile ce ţin de: 1) amenajarea teritoriului şi urbanistică; 2) construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor, podurilor locale; 3) construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii, gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere; 4) acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi; 5) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar şi complementar (extraşcolar); 6) întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii (căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare); 7) întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor; 8) cultura fizică şi sport; 9) apărarea împotriva incendiilor; 10) întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi, a cimitirelor; 11) înfăptuirea unor măsuri privind activitatea administrativ-militară conform legislaţiei; 12) executarea documentelor executorii prin care autoritatea administraţiei publice locale/instituţia publică este obligată să efectueze anumite plăţi; 13) activitatea autorităţii executive; 14) întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi. (6) De la bugetul municipal Bălţi şi bugetul municipal Chişinău sînt finanţate cheltuielile ce ţin de: 1) amenajarea teritoriului şi urbanistică; 2) construcţia şi întreţinerea, în limitele localităţii, a drumurilor, străzilor şi podurilor; 3) construcţia obiectivelor publice de interes municipal; 4) construcţia, întreţinerea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă, de canalizare, de epurare a apei, salubrizarea localităţii; 5) acordarea de asistenţă socială populaţiei, inclusiv protecţia tinerei familii şi a familiilor cu mulţi copii, a mamei şi a drepturilor copilului, a persoanelor în etate şi a solitarilor şi întreţinerea instituţiilor din domeniul asistenţei sociale, în partea ce nu intră în competenţa altor autorităţi; 6) construcţia de locuinţe pentru păturile socialmente vulnerabile ale populaţiei şi pentru alte categorii de locuitori prevăzute de legislaţia în vigoare, exploatarea fondului locativ municipal; 7) întreţinerea instituţiilor de învăţămînt preşcolar, şcolilor primare şi şcolilor primare-grădiniţe, gimnaziilor şi liceelor, instituţiilor de învăţămînt complementar (extraşcolar) şi secundar profesional, şcolilor-internat şi gimnaziilor-internat cu regim special, altor instituţii din domeniul învăţămîntului care deservesc populaţia municipiului respectiv, cu excepţia instituţiilor de învăţămînt specificate la alin.(2) pct.5) din prezentul articol, precum şi de activitatea metodică, de alte activităţi din domeniu; 8) întreţinerea instituţiilor de cultură şi desfăşurarea activităţilor publice în domeniul culturii (căminelor şi caselor de cultură, altor aşezăminte de culturalizare); 9) întreţinerea bibliotecilor şi muzeelor; 10) cultura fizică şi sport; 11) apărarea împotriva incendiilor; 12) întreţinerea cimitirelor; 13) întreţinerea expoziţiilor, teatrelor; 15) coordonarea, organizarea şi supravegherea, în limitele competenţei, a activităţilor administrativ-militare; 16) executarea documentelor executorii prin care autoritatea administraţiei publice locale/instituţia publică este obligată să efectueze anumite plăţi; 17) activitatea autorităţii executive a municipiului şi a direcţiilor subordonate autorităţilor reprezentative şi deliberative respective; 18) întreţinerea altor instituţii şi desfăşurarea altor activităţi atribuite, conform legislaţiei, autorităţilor administraţiei publice ale municipiilor. Articolul 12.Balanţa bugetului (1) Bugetele anuale ale unităţilor administrativ-teritoriale nu pot fi aprobate şi executate cu deficit bugetar. (3) Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt obligate să întreprindă toate măsurile necesare pentru menţinerea echilibrului bugetar. (4) În cazul în care nu se încasează venituri în mărimea sumei aprobate, autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă este obligată să reducă cheltuielile ce includ obligaţiile şi plăţile stabilite în scopul încheierii anului cu un buget echilibrat, prin rectificarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale respective.

Capitolul III

ELABORAREA ŞI APROBAREA BUGETELOR UNITĂŢILOR

ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Articolul 19. Elaborarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale (1) Autorităţile administraţiei publice ale unităţilor administrativ-teritoriale sînt responsabile de elaborarea şi aprobarea bugetelor proprii în baza prevederilor legale şi în conformitate cu clasificaţia bugetară unică. (2) Bugetul unităţii administrativ-teritoriale se elaborează de către autoritatea executivă a acesteia, ţinîndu-se cont de următoarele prevederi: a) în termenele stabilite de Guvern, Ministerul Finanţelor remite autorităţii executive a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, a municipiului Bălţi şi direcţiei finanţe respective note metodologice privind prognozele macroeconomice, principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i), prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat în bugetul central al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia şi unele momente specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetul de stat; b) în termen de 10 zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.a) din prezentul alineat, direcţia finanţe comunică autorităţilor executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi principiile de bază ale politicii statului în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare pe anul(anii) următor(i), prognozele normativelor de defalcări de la veniturile generale de stat la bugetele locale şi momentele specifice de calculare a transferurilor ce se prognozează a fi alocate acestor bugete de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi de la bugetul municipal Bălţi; c) în termen de 20 de zile după primirea notelor metodologice specificate la lit.b) din prezentul alineat, autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întîi asigură elaborarea prognozei tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi colectate în anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi a proiectului bugetului local, care se prezintă pentru analiză direcţiei finanţe; d) în termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţiile finanţe depun la Ministerul Finanţelor pentru analiză prognoza tuturor tipurilor de impozite şi taxe ce urmează a fi încasate în anul(anii) următor(i) în unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi proiectele de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău. (3) Analiza proiectelor de bugete ale raioanelor, unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, municipiului Bălţi şi municipiului Chişinău are caracter consultativ. Totodată, Ministerul Finanţelor poate cere de la autorităţile executive ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea sau ale municipiului Bălţi să modifice proiectele de buget în cazul în care acestea contravin prevederilor legale, principiilor politicii bugetar-fiscale a statului sau unor prevederi specifice pentru anul bugetar următor. Articolul 20. Examinarea şi aprobarea bugetelor locale (1) Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectul bugetului local pe anul următor spre examinare şi aprobare consiliului local. (2) Proiectul bugetului local prezentat spre aprobare consiliului local include: a) proiectul deciziei consiliului local privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta: – veniturile şi cheltuielile prevăzute pentru anul bugetar următor; – cotele impozitelor şi taxelor locale ce vor fi încasate în buget; – mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică; – fondurile speciale; – efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la buget; c) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului, aprobat în condiţiile art.18 din prezenta lege); d) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului; e) nota informativă la proiectul bugetului. (3) Consiliul local examinează proiectul bugetului local în două lecturi la un interval de cel mult 5 zile. (4) Consiliul local aprobă bugetul local pe anul bugetar următor cel tîrziu la data de 15 decembrie a anului în curs. Articolul 21. Examinarea şi aprobarea bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi bugetului municipal Bălţi (1) Autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi, prezintă, printr-o dispoziţie, cel tîrziu la data de 1 noiembrie, proiectul bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi proiectul bugetului municipal Bălţi spre examinare şi aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective. (2) Proiectele bugetului unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi bugetului municipal Bălţi, prezentate spre aprobare autorităţii reprezentative şi deliberative respective, includ: a) proiectul deciziei autorităţii reprezentative şi deliberative privind aprobarea bugetului; b) anexele la proiectul deciziei, în care se vor reflecta: – veniturile şi cheltuielile bugetului respectiv prevăzute pentru anul bugetar următor; – normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; – mijloacele speciale preconizate spre încasare de către fiecare instituţie publică; – fondurile speciale; – transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; – efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv; c) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului; d) nota informativă la proiectul bugetului. (3) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi examinează proiectul bugetului respectiv în două lecturi. (4) În prima lectură, autoritatea reprezentativă şi deliberativă respectivă audiază şi examinează raportul preşedintelui raionului, Guvernatorului unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, primarului municipiului Bălţi şi primarului general al municipiului Chişinău asupra proiectului bugetului, examinează şi aprobă volumul total al veniturilor şi cheltuielilor bugetului respectiv. (5) În lectura a doua, autoritatea reprezentativă şi deliberativă examinează şi aprobă: a) structura veniturilor; b) cheltuielile, structura şi destinaţia lor; c) balanţa bugetului şi sursele de finanţare; d) normativele defalcărilor de la veniturile generale de stat la bugetele locale; e) transferurile de la bugetul respectiv la bugetele locale; f) cuantumul fondului de rezervă (fondul de rezervă este utilizat în conformitate cu regulamentul de utilizare a mijloacelor fondului aprobat în condiţiile art.18 din prezenta lege); g) fondurile speciale; h) cheltuielile care vor fi finanţate în mod prioritar; i) efectivul limită al statelor de personal din instituţiile publice finanţate de la bugetul respectiv; j) alte date adiţionale elaborării proiectului bugetului; k) nota informativă la proiectul bugetului. (6) Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul al doilea şi a municipiului Bălţi aprobă bugetele respective pe anul bugetar următor cel tîrziu la data de 10 decembrie a anului în curs. Articolul 26.Prezentarea bugetelor aprobate (1) După aprobarea bugetului local, autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întîi prezintă la direcţia finanţe respectivă o copie a deciziei privind aprobarea bugetului, legalizată de secretarul autorităţii reprezentative şi deliberative respective. (2) În termenele stabilite de Ministerul Finanţelor, direcţia finanţe prezintă ministerului bugetul raionului, bugetul unităţii teritoriale autonome cu statut juridic special, bugetul municipiului Bălţi şi bugetul municipiului Chişinău pentru a fi incluse în bugetul public naţional.

Legea privind actele legislative nr. 780 din 27.12.2001

Articolul 3. Trăsăturile şi calitatea actului legislativ (2) Actul legislativ trebuie să respecte condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, o dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept.   Articolul 4. Principiile de bază ale legiferării (1) Actul legislativ trebuie să corespundă prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, inclusiv legislaţiei comunitare. (2) Actul legislativ trebuie să corespundă dispoziţiilor constituţionale şi să fie în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei. (3) La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile: a) oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente; b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictabilităţii normelor juridice; c) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii. Articolul 5.Condiţiile generale obligatorii ale actului legislativ (1) Apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea socială, precum şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară constituie o condiţie obligatorie a oricărui act legislativ. (2) Actul legislativ trebuie să corespundă următoarelor condiţii: a) să fie în concordanţă cu principiile de bază ale legiferării, prevăzute la art.4;

Codul fiscal, aprobat prin Legea nr. 1163 din 24.04.97

Articolul 7. Stabilirea, modificarea şi anularea impozitelor şi taxelor generale de stat şi locale (2) Pe parcursul anului fiscal (calendaristic), stabilirea de noi impozite şi taxe generale de stat şi locale, în afară de cele prevăzute de prezentul cod, sau anularea ori modificarea impozitelor şi taxelor în vigoare privind determinarea subiecţilor impunerii şi a bazei impozabile, modificarea cotelor şi aplicarea facilităţilor fiscale se permit numai concomitent cu modificarea corespunzătoare a bugetului de stat şi a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale.  

III.   Circumstanţele de fapt şi argumentele de drept.

  Adoptând Legea contestată parţial prin prezenta sesizare, Parlamentul Republicii Moldova, a încălcat flagrant dispoziţiile legale invocate ce vizează autonomia locală, predictibilitatea şi stabilitatea raporturilor juridice, elemente componente ale actelor legislative, implicit realizarea principiilor unui stat de drept, prin faptul că în ultima zi a anului în curs, în mod unilateral şi abuziv a anulat anumite taxe locale şi a stabilit cote maxime ale celor existente. Legea 847 din 24 05 1996, privind sistemul bugetar și procesul bugetar, la art. 31, al. 2 prevede expres : „Pînă la 5 decembrie a fiecărui an, Parlamentul adoptă legea bugetară anuală”,  în mod implicit, până la această dată politica bugetar fiscală, trebuie să fie deja adoptată, promulgată și publicată, deoarece bugetul de stat se reperează pe prevederile politicii bugetar fiscale. Neglijând și această prevedere, Parlamentul a adoptat politica bugetar fiscală abia în data de 23 decembrie 2013, iar publicarea s-a făcut abia în data de 31 decembrie. Prin adoptarea reglementărilor contestate Parlamentul Republicii Moldova a privat, majoritatea oraşelor, satelor și comunelor din Republica Moldova, locuitorii acestor comunităţi locale, de veniturile planificate ce se cifrează la milioane de lei, care în baza  unei estimări prealabile efectuate de către Congresul Autorităţilor Locale din Republica Moldova variază între câteva zeci de mii de lei şi 40 milioane lei (de exemplu: Chişinău (circa 40 de milioane lei), Cahul (circa 6,2 milioane lei), Orhei (circa 4 milioane lei), Cimişlia (600 mii lei), Edineţ (peste 500 mii), Străşeni (circa 500 mii lei), Drochia (circa 700 mii lei), Ştefan Vodă (250 mii lei) etc. În acest sens trebuie să constatăm că la adoptarea Legii menţionate Parlamentul Republicii Moldova a ignorat cu desăvârşire dispoziţiile Cartei Europene pentru Autoadministrarea Locală, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 şi ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 1253 din 16.07.97, în special art. 4 pct. 6 potrivit cărora colectivităţile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil, în timp util şi de o manieră apropriată în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziei pentru toate chestiunile care la privesc direct. În acelaşi context, conform art. 3 lit. g) din Legea privind descentralizarea administrativă nr. 435 din 28.12.2006, ce stabileşte ca principiu de bază, cel al dialogului instituţional, care presupune informarea şi consultarea de către stat, în timp util, a autorităţilor publice locale, în procesul de planificare şi de luare a deciziilor, prin structurile lor asociative, asupra oricăror chestiuni ce le privesc în mod direct ori sunt legate de procesul descentralizării administrative şi încălcarea directă a art. 8 alin. (1) al Legii în referinţă, potrivit căruia autorităţile administraţiei publice locale urmează a fi consultate în procesul de elaborare, adoptare sau modificare a legilor sau altor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale. Parlamentul a operat aceste modificări şi completări legislative fără o evaluare obligatorie a impactului în situaţia în care bugetele locale au fost deja adoptate întrucât potrivit dispoziţiilor citate ale Legii privind finanţele publice locale nr. 397 din 16.10.2003, stabilesc expres datele limită pentru elaborare, examinare şi adoptare a bugetelor locale. Astfel, conform art. 20 alin. (1) din legea menţionată, autoritatea executivă a unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întâi prezintă, printr-o dispoziţie, cel târziu la data de 15 noiembrie a anului în curs, proiectul bugetului local pe anul următor spre examinare şi aprobare consiliului local. Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, Consiliul local urmează să examineze proiectul bugetului local în două lecturi la un interval de cel mult 5 zile, iar conform alin. (4) Consiliul local, urmează să aprobe bugetul local pe anul bugetar următor cel târziu la data de 15 decembrie a anului în curs. Implicit şi prin prisma normelor invocate, la data intrării în vigoare a prevederilor legale contestate, în majoritatea localităţilor bugetele locale au fost deja aprobate, iar legea contestată nu stabileşte compensarea pierderilor cauzate în rezultatul modificărilor operate, iar autorităţile locale sunt puse în situaţie extrem de dificilă şi confruntându-se cu deficit important de surse bugetare. Prin atare reglementări comunităţile locale şi nemijlocit locuitorii satelor, comunelor și oraşelor din Republica Moldova, sunt lipsite de servicii şi condiţii de viaţă mai bune, iar autorităţile locale sunt limitate în posibilitatea de a realiza programele locale de dezvoltare social-economică asumate în faţa locuitorilor localităţilor respective şi realizarea sarcinilor prin distribuirea alocaţiilor necesare asigurării funcţionării instituţiilor publice şi serviciilor publice din unitatea administrativ-teritorială respectivă cu finanţarea cheltuielile ce ţin de amenajarea teritoriului, iluminatul stradal, evacuarea gunoiului, întreţinerea instituţiilor publice etc., astfel precum sunt definite în art. 7 din Legea privind finanţele publice locale. Precum este indicat în „Declaraţia Congresului Autorităţilor Locale din Republica Moldova în legătură cu plafonarea taxelor locale și cauzarea prejudiciului enorm localităţilor urbane din Republica Moldova”, adoptată de către primarii a 32 de oraşe şi ai mun. Chişinău şi Bălţi, la 10.01.2014, (cităm): „Actul legislativ dat, reprezintă o inconsecvenţă periculoasă a Parlamentului, care doar doi ani în urmă a scos plafoanele la taxele locale, în conformitate cu cerinţele Consiliului Europei. Mai mult ca atât, această lege contravine modificărilor la noul sistem de finanţe publice locale, care va intra în vigoare începând cu anul 2015 şi care este implementat în prezent în 4 regiuni pilot. Acest act legislativ, contravine în totalitate angajamentelor guvernamentale în domeniul descentralizării şi autonomiei locale asumate prin programul de guvernare, strategia descentralizării, precum şi tuturor angajamentelor asumate de către Republica Moldova în faţa Consiliului Europei şi altor organisme internaţionale. Prin astfel de acte, modul şi inconsecvenţa în care ele sunt adoptate este ştirbită esenţial imaginea instituţiilor statului cât în faţa autorităţilor locale şi opiniei publice naţionale, atât şi în faţa celei internaţionale. În loc de acţiuni concrete şi efective promise în domeniul descentralizării, are loc un proces invers de limitare a autonomiei locale şi încălcare continuă a drepturilor şi intereselor comunităţilor locale din Republica Moldova”. Conform pct. pct. 44-48 din Hotărârea Curţii Constituţionale pentru „Controlul constituţionalităţii Decretelor Preşedintelui Republicii Moldova nr. 534-VII din 8 martie 2013 privind demisia Guvernului, în partea ce ţine de menţinerea în funcţie a Prim-ministrului-demis prin moţiune de cenzură (pentru suspiciuni de corupţie) din data de 8 martie 2013 până la formarea noului Guvern, şi nr. 584-VII din 10 aprilie 2013 privind desemnarea candidatului pentru funcţia de Prim-ministru” nr. 4 din 22.04.2013, Curtea a statuată că principiul statului de drept este “un element al patrimoniului spiritual comun al statelor membre ale Consiliului Europei” şi este consacrat într-o serie de instrumente internaţionale cu privire la drepturile omului şi în alte documente care stabilesc standarde în materie, iar interdependenţa dintre o democraţie funcţională, instituţii responsabile şi puternice şi statul de drept efectiv este esenţială pentru un guvern legitim şi eficient. […] Conceptul “statului de drept”, precum indică Curtea Constituţională, consacrat împreună cu democraţia şi drepturile omului în Preambulul Convenţiei Europene, reprezintă cei trei piloni ai Consiliului Europei, organizaţie internaţională, al cărei membru este şi Republica Moldova, iar în Rezoluţia Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nr.1594 (2007) privind “principiul statului de drept” se recunoaşte că această noţiune este percepută de către statele europene ca fiind o valoare comună şi un principiu fundamental pentru o mai mare unitate. Prin atare abordare s-a instituit astfel o obligaţie generală, impusă tuturor subiectelor de drept, inclusiv autorităţii legiuitoare, care trebuie să se asigure că activitatea de legiferare se realizează în limitele şi în concordanţă cu Legea fundamentală a ţării şi, totodată, să asigure calitatea legislaţiei. Aceasta întrucât, pentru a respecta legea, ea trebuie cunoscută şi înţeleasă, iar pentru a fi înţeleasă, trebuie să fie suficient de precisă şi previzibilă, aşadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. S-a conturat în acest sens, în strânsă legătură cu principiul general al legalităţii, prevăzut de textul constituţional menţionat, un alt principiu, cel al securităţii juridice. La caz, în situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale, la data elaborării şi aprobării veniturilor şi cheltuielilor bugetare s-au ghidat de legislaţia în vigoare, operarea unor modificări ulterioare, care ar avea ca efect debalansarea completă a stabilităţii financiare, reprezintă un factor ce în mod evident afectează principiul securităţii raporturilor juridice. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, marcată în ultimii ani de tot mai frecventa invocare a cerinţelor referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, reprezintă un semnal cu privire la necesitatea luării de măsuri pentru remedierea unor deficienţe ce afectează din ce în ce mai profund sistemul juridic al Republicii Moldova şi, implicit, existenţa statului de drept. În acest sens, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene în cauza C-381/97 a statuat că principiul securităţii juridice face parte din ordinea juridică comunitară şi trebuie respectat atât de instituţiile comunitare, cât şi de statele membre, atunci când acestea îşi exercită prerogativele conferite de directivele comunitare. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat în jurisprudenţa sa, de exemplu în cauza Marcks împotriva Belgiei, 1979 importanţa respectării principiului securităţii juridice, considerat ca fiind în mod necesar inerent atât dreptului Convenţiei, cât şi dreptului comunitar. Ţinând cont de cele indicate, având în vedere că prin actul legislativ contestat, precum am indicat, se afectează grav principiul securităţii raporturilor juridice, în conformitate cu dispoziţiile art. 7¹ dinCodul jurisdicţiei constituţionale, solicităm Curţii Constituţionale suspendarea, până la soluţionarea în fond a cauzei, cu emiterea unei decizii sau hotărâri definitive a acţiunii dispoziţiilor Art. IX pct. pct. 113-119, 122, 123 (inclusiv anexa) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013.  

IV. Solicitarea autorilor sesizării.

 În contextul celor expuse şi în temeiul normelor invocate, ţinând cont că circumstanţele de fapt şi de drept expuse, solicităm respectuos Înaltei Curţi de Jurisdicţie Constituţională:

1. Primirea spre examinare şi declararea admisibilă a prezentei sesizări;
2. Suspendarea, până la soluţionarea în fond a cauzei, a acţiunii dispoziţiilor Art. IX pct. pct. 113-119, 122, 123 (inclusiv anexa) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013.
3. Exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea neconstituţională a dispoziţiilor Art. IX pct. pct. 113-119, 122, 123 (inclusiv anexa) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 în redacţia Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 324 din 23.12.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 320-321 din 31.12.2013.

Autorii sesizării:  Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Gheorghe Brega