Cu siguranţă vizita preşedintelui Traian Băsescu la Chişinău nu trebuie privită doar prin prisma intensificării acţiunilor protocolare din preajma Summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius din toamnă acestui an.
Interacţiunea dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului, inclusiv prin întrevederi oficiale la nivel înalt, reprezintă, întotdeauna, un fapt demn de salutat. Cu regret, deşi există o suprapunere de obiective cu proiectul de suflet al preşedintelui Băsescu, numărul întâlnirilor bilaterale după schimbarea guvernării la Chişinău în 2009, a fost insignifiant în raport cu enorma capacitate de dialog existentă. Mai mult decât atât, cele mai multe proiecte, declarate şi asumate, la nivel înalt, s-au împotmolit de cele mai multe ori, la nivelul implementării lor, torpilate fiind la nivelul executivului, prin neglijenţa sau implicarea insuficientă a responsabililor de la Chişinău sau/şi Bucureşti.
În aceste condiţii, mai ales acum, după excluderea de la guvernare a Partidului Liberal, prin metode machiavelice, vizita de astăzi a preşedintelui Băsescu reprezintă o şansă pentru a aminti celor rămaşi la guvernare, despre nevoia consolidării relaţiilor dintre români. Criza politică din această primăvară din Republica Moldova, dirijată din laboratoarele Kremlinului, a avut, pe lângă scopul evident, de a zădărnici cursul european al Republicii Moldova, şi un alt scop, mai voalat — excluderea din arcul guvernamental de la Chişinău a unicului partid proromânesc, atât de incomod pentru mulţi, având în vedere programul şi iniţiativele sale politice, menite să consolideze în Republica Moldova capacitatea limbii române, să evidenţieze unitatea trecutului istoric, de neam şi de limbă a românilor, de pe cele două maluri ale Prutului.
Din păcate, după excluderea Partidului Liberal de la guvernare, s-a înregistrat o schimbare radicală în retorica oficială a Coaliţiei pro Europene, dimensiunea românească diluându-se în mesaje cu un pronunţat caracter moldovenist, înregistrându-se chiar derapaje grave de la linia de politică adoptată de guvernele anterioare, sau mai exact de la conduita impusă de Partidul Liberal. S-au făcut mai multe cedări şi compromisuri impardonabile cu PCRM (a se înţelege Federaţia Rusă), în problema transnistreană, s-a impus ratificarea Tratatului cu România, privind regimul de frontieră, legiferând şi popularizând astfel noţiunea oficială de „graniţă” între cele două state româneşti, mai nou, primul ministru Iurie Leancă, a sugerat că ar fi împotriva oferirii de către România a burselor pentru studenţii basarabeni, citez: „Guvernul român ne oferă burse, dar cu anumite efecte negative pentru R. Moldova”, sperăm ca acest demers al primului ministru de la Chişinău, pe care îl considerăm o greşeală enormă, să fie trecut cu vederea la Bucureşti, urmând ca tinerii noştri să poată în continuare, în număr cât mai mare, să studieze în România.
În această ordine de idei, cunoscând recentele atacuri asupra promotorilor valorilor naţionale, precum şi escaladarea mesajelor antiromâneşti, vizita preşedintelui Traian Băsescu este extrem de oportună, pentru a încerca o redimensionare a interacţiunii bilaterale, în sensul apropierii, cel puţin politice. Având în vedere vectorul de integrare europeană, asumat de către coaliţia de guvernare, sperăm că implicarea preşedintelui Băsescu va găsi răspuns în rândul guvernanţilor locali, în sensul utilizării la maxim a oportunităţilor oferite de experienţa României, dar şi a posibilităţilor de susţinere politică în cadrul structurilor europene. Această vizită a preşedintelui României la Chişinău poate deveni una istorică, în situaţia în care va fi valorificată plenar de Coaliţia pro Europeană, ori poate rămâne una de protocol, în situaţia în care, întâlnindu-se cu Traian Băsescu, oficialii de la Chişinău, vor fi cu gândul la Vladimir Putin, modelul lor politic declarat.
Publicat în Evenimentul Zilei, 17 iulie 2013