Prin 2010, eu înregistrasem un proiect de lege pentru oficializarea Crăciunului pe 25 decembrie. Era un proiect de suflet. Pe atunci, 25 decembrie era zi lucrătoare, iar cei care sărbătoreau Crăciunul pe stil nou (în special orășenii și tinerii) erau obligați să se supună programului oficial impus de autorități.
Am propus în mai multe rânduri acest proiect spre votare, dar nu a întrunit consens în interiorul arcului guvernamental. Cei de la PLDM (Filat) și cei de la PD (Lupu) se împotriveau spunând că „nu este timpul” și că astfel „vom creă nemulțumiri în societate”.
În decembrie 2013, mai exact pe 19 decembrie, a venit în Parlament bugetul de stat. Cei din arcul guvernamental nu aveau voturile necesare-majoritatea parlamentară era la limită (53 de deputați, la o majoritate necesară de 51 de deputați pentru legiferare, plus că în acele zile mai mulți deputați din majoritate erau plecați în deplasări, alții erau bolnavi, iar alții blocau bugetul pe motiv că nu obțineau ce aveau ei nevoie).
Atunci, Valeriu Streleț (liderul fracțiunii PLDM din Parlament, cea mai mare, cu 32 de deputați) a venit la mine și m-a rugat să votăm bugetul în prima lectură. Fără să ezit și fără să am consimțământul colegilor liberali, am spus că votăm bugetul necondiționat, în trei lecturi, dacă majoritatea include pe ordinea de zi și votează în aceeași zi proiectul nostru cu oficializarea Crăciunului pe 25 decembrie.
Zis și făcut.
Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi, prezentat de mine și dezbătut în ședința.
Comuniștii lui Voronin au făcut paradă, s-au opus vehement, au cerut să vina Mitropolitul Vladimir în plenul Parlamentului să ne stropească cu agheasmă, au solicitat să prezentăm un acord scris al mitropoliei
Și-au adus aminte de societatea civilă, care chipurile nu a fost consultată.
Deputații comuniști brusc au devenit teologi, au invocat canoane și practici bisericești, sperând că vor putea bloca proiectul de lege.
Comuniștii au amenințat cu organizarea unei revoluții, dacă proiectul de lege va fi votat.
Dar pentru că majoritatea parlamentară avea interesul să treacă bugetul de stat în prima lectură, au curmat repede dezbaterile și au votat legea noastră, tot în prima lectură.
Era în zi de joi. A fost că un trăsnet.
Presă a preluat informația și a prezentat-o că un fapt împlinit, au titrat cu toții: „Legea Crăciunului a trecut”, „Avem Crăciun pe 25 decembrie”.
Dar nu era așa. Legea era votată doar în prima lectură, și dacă nu se vota în două lecturi, ar fi rămas la modul declarativ.
În seară acelei zile a avut loc ședința fracțiunii PLDM, la care a participat și liderul Vladimir Filat. Din spusele colegilor liberali-democrați, acesta i-a mustrat aspru pe deputații săi că au acceptat scenariul liberalilor (care la acea vreme îl criticau vehement pentru mai multe derapaje), aducând pe agendă publică, un subiect care ar putea să provoace nemulțumiri sociale și reacții puternice din partea bisericii, subordonate Moscovei.
Indicația a fost că legea să fie blocată în lectură a două și, astfel, să nu mai prindă viață.
A două zi dimineață, a fost o nouă ședința de Parlament, unde s-a apropiat de mine deputatul liberal-democrat, Valeriu Ghiletchi, un păstor baptist, care a zis: „Valeriu, trebuie să încheiem ce am început ieri, or, indicația de la partid a fost că legea să fie blocată în mod delicat”.
Atunci, împreună cu domnul Ghiletchi (care nu era membru de partid și își permitea pe mai multe subiecte să aibă poziții dizidente), am convenit că dumnealui să vorbească cu domnul președinte al Parlamentului, Igor Corman, care, la începutul ședinței, să propună la vot, în lectură a două, proiectul nostru de lege, spunând ceva neutru: „propun spre a fi votat în lectură II proiectul nr…, este un proiect tehnic și nu necesită discuții pentru lectură a două”.
Faptul că nu ieșeam eu la microfon, ci domnul Ghiletchi, nu ar fi stârnit nemulțumire sau suspiciuni că urmează a fi votată legea Crăciunului în lectură finală.
Zis și făcut. Ghiletchi a ieșit la microfon, a propus introducerea pe ordinea de zi și automat votarea. Igor Corman, care modera ședința, a fost de acord cu scenariul nostru (trebuie să amintesc că Igor Corman a fost timp de 8 ani ambasadorul Republicii Moldova la Berlin și nu era un opozant al acestei idei, chiar dacă partidul dumnealui-PD -cerea o politică mai rezervată în aceste probleme).
În câteva secunde, fără că multă lume din sală să înțeleagă despre ce este vorba, iar alții acceptând tacit scenariul, legea a fost votată în lectură finală, semnată ulterior foarte repede de președintele Parlamentului și apoi promulgată fără probleme de președintele Timofti.
În 25 decembrie 2013 pentru prima data a fost sărbătorit de către toți basarabenii, în mod oficial, Crăciunul pe 25 decembrie.
Trebuie să spunem, că în paralel, în calendar a rămas și data de 7 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi, însă e o certitudine că din 2013, de când Crăciunul pe stil nou este „oficial”, numărul celor care sărbătoresc în Republică Moldova Crăciunul pe stil nou crește treptat, în proporții foarte mari.