Cu Șor e mai ușor sau juriștii guvernării dorm pe o ureche

De câteva luni cei 5+1 deputați ai (in)fracțiunii parlamentare Șor nu participă la ședințele Parlamentului (și nici la ședințele comisiilor Parlamentare), dar la sfârșitul fiecărei luni aceștia primesc pe card o căruță de bani, raportat la sărăcia moldovenească – un salariu lunar de 20.000 lei, o indemnizație lunară neimpozabilă de 13.000 de lei, o indemnizație pentru transport de 5.000 lei și una pentru întreținerea spațiului locativ (în Chișinău) de 6.000 de lei, în total cam 44.000 lei (aproximativ 2300 euro).

Reprezentanții protipendadei „șoriste” spun, cu nonșalanță că aceștia boicotează ședințele Parlamentului, preferând să fie, citez: „alături de popor”.

Aparent comportamentul deputaților fracțiunii (grupului parlamentar) partidului Șor (cu mare susținere din partea Federației criminale a Rusiei) este o atitudine politico-juridică în limitele legii moldovenești, în spiritul statului de drept și în consonanță cu normele democrațiilor europene. Dar haideți să vedem dacă este tocmai așa.

Parazitarea parlamentară este neconstituțională

Știu că unii juriști de soi ai guvernării, îmbătați de rolul lor mesianic (ce se va diminua puternic (și dureros) după câțiva ani) sunt convinși că până să ajungă ei la frâiele puterii, în spațiul constituțional și legal al Republicii Moldova era vraiște și doar odată cu venirea lor „va fi inventată apa caldă”. Dar totuși anumite lucruri au fost limpezite până la descălecatul PAS.

În anul 2012, în Parlament am avut o situație similară – câteva luni la rând fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor, a generalului de miliție Vladimir Voronin, nu participa la ședințele plenare ale Parlamentului și nici la ședințele comisiilor parlamentare.

Atunci, deputat fiind, împreună cu colegul meu din Fracțiunea Partidului Liberal, regretatul Victor Popa (fie-i țărâna ușoară și numele înveșnicit) am scris o sesizare la Curtea Constituțională nr. 8b din 27 04 2012 (https://constcourt.md/ccdocview.php?tip=sesizari…) prin care am cerut interpretarea alin. (1) şi alin. (2) al art. 68 şi alin.(2) al art. 69 din Constituția Republicii Moldova, solicitând:

1. Interpretarea alin.1 al art. 68 din Constituția Republicii Moldova care prevede: „În exercitarea mandatului, deputații sunt în serviciul poporului”;

2. Interpretarea alin. (2) al art. 68 din Constituția Republicii Moldova, care prevede: „Orice mandat imperativ este nul”;

3. Interpretarea sintagmei „de ridicare a mandatului” prevăzută de alin. (2) al art. 69 din Constituția Republicii Moldova explicând dacă prin aceasta se subînțelege ridicarea mandatului și în cazurile în care deputatul cu bună știință se eschivează de la exercitarea suveranității naționale prin intermediul corpului de legislativ din componența căruia face parte.

Am întrebat Curtea Constituțională, în ce condiții pot fi ridicate mandatele deputaților chiulangii, dacă protestul parlamentar declarat de deputați (atunci când lipsesc de la ședințele Parlamentului) este nelimitat din punct de vedere temporal sau există anumite limite constituționale, care necesită a fi explicate de CC, activate în legislație și aplicate fără tăgadă.

Curtea Constituțională (Hotărârea nr. 8 din 19 06 2012) a dat o interpretare foarte clară și cuprinzătoare a prevederilor constituționale pe acest subiect, hotărând, printre altele:

„În sensul alineatului (2) al articolului 69 din Constituție, încetarea calității de deputat prin „ridicarea mandatului” poate avea loc în condițiile expres prevăzute de Constituție, de legile care reglementează organizarea și funcționarea Parlamentului și care definesc statutul deputatului”.

Înalta curte a statuat:

„62. Astfel, Curtea consideră că sintagma „ridicarea mandatului” nu este aplicabilă acțiunilor de protest parlamentar în cadrul activității politice a deputatului care nu este legată nemijlocit de procesul de creație legislativă, dacă nu se recurge la violență fizică sau psihică.

63. În același timp, este necesară reglementarea legală exhaustivă a procedurilor de protest parlamentar, a condițiilor şi temeiurilor când protestul parlamentar poate fi declarat, astfel încât să nu existe nici un dubiu sau confuzie între protest şi lipsa nemotivată de la ședințele Parlamentului. Prin urmare, protestul parlamentar trebuie să fie notificat public de către deputatul vizat sau de către președintele fracțiunii parlamentare, cu anunțarea situației care l-a determinat şi a cerințelor pentru sistare…

…67. Având în vedere lipsa normelor legale privind ridicarea mandatului deputatului, acest mecanism ar putea fi aplicat doar după adoptarea legii în acest sens, ținând cont de considerațiile expuse de Curte în prezenta hotărâre, Curtea rezervându-și dreptul de a se pronunța în privința aspectelor suplimentare în cadrul unui eventual control de constituționalitate”.

În aceste condiții Înalta Curtea a scris negru pe alb, că este nevoie de modificarea cadrului legal, în vederea dezvoltării mecanismului privind ridicarea mandatului deputatului, după care acest mecanism trebuie aplicat, iar CC va exercita (la cerere) controlul de constituționalitate ale actelor adoptate pe acest subiect, spunând dacă la ridicarea mandatului unui deputat a fost respectată Constituția.

Curtea a trimis o adresă Parlamentului la acest subiect, dar această adresă, ca de altfel ca și alte zeci de adrese a fost torpilată de Parlament (cadrul legal nu a fost modificat), iar imperativele constituționale au fost acoperite de jocurile de putere și înțelegerile politice de sub masă, însă, bătrânul general de miliție (actualul deputat PCRM) Vladimir Voronin (înțelegând rațiunile ce decurg din această hotărâre a CC și riscurile ce le comportă) și-a strâns imediat numeroasa fracțiune și a revenit la ședințele Parlamentului.

Când oportunitatea modificărilor legislative este o obligație imperativă

Modificarea cadrului legal este mai tot timpul sub imperiul oportunității, condiționat de programele politice și electorale ale partidelor care ajung la guvernare, formează majoritatea parlamentară și instalează un Guvern, dar când există hotărâri ale Curții Constituționale, Parlamentul abandonează principiul oportunității și aplică principiul obligativității, aducând neîntârziat legislația în conformitate cu buchea Legii Supreme (în Republica Moldova acest mecanism constituțional și legal este imperfect, dar aceasta este o altă discuție juridică importantă).

Astfel, având la bază Hotărârea Curții Constituționale nr. 8 din 19 06 2012 privind interpretarea alin. (1) şi alin.(2) al art. 68 şi alin.(2) al art. 69 din Constituția Republicii Moldova, Parlamentul de la Chișinău, cu o majoritate PAS este obligat să aducă Legea nr. 39 din 07 04 1994 privind statutul deputatului și Legea nr. 797 din 02 04 1996 privind Regulamentul Parlamentului, în conformitate cu această Hotărâre a CC (la nevoie pot să scriu eu (sau alți juriști) proiectul de lege și nota de argumentare).

Modificările legislative vor clarifica condițiile în care poate fi declarat și desfășurat protestul parlamentar, care ar fi întinderea acestei acțiuni, dar și repercusiunile juridice pentru nesocotirea legii și în mod implicit a Constituției.

În aceste condiții, în primul rând, ar fi ridicat mandatul fugarului Ilan Șor, care își hodinește oasele hoațe pe pământ israelian, iar după caz și mandatele celorlalți 5 deputați ai (in)fracțiunii Șor. Și asta este perfect constituțional.

Este război, iar deputații Șor sunt muniție rusească – un soi de rachete cu precizie și acuratețe scăzută

Există tot mai multă informație confirmată de diferiți parteneri de dezvoltare, (informații ce sperăm că vor deveni probe pentru procurorii noștri) prin care se demonstrează că partidul Șor este un instrument în mâinile însângerate ale Kremlinului (care se pare că a lăsat un pic din brațe Partidul Socialiștilor).

Rușii aprovizionează „cu toate cele necesare” partidul „Șor” pentru destabilizarea situației din Republica Moldova, în speranța unei lovituri de stat ce ar avea ca finalitate instalarea unui Guvern docil, ce ar promova în interiorul statului dar și în plan internațional, retorica criminală a Moscovei, pe subiectul războiului din Ucraina.

Guvernul de la Chișinău s-a adresat Curții Constituționale (într-o procedură ușor grăbită și procedural greșită) pentru scoaterea partidului Șor în afara legii.

Este o experiență nouă pentru Republica Moldova și nimeni nu poate prezice care va fi finalitatea acestui dosar de contencios constituțional; nimeni nu poate spune dacă acest partid va scos în afara legii și mai ales nimeni nu poate spune ce se va întâmpla în cazul unui răspuns pozitiv din partea CC cu deputații (și alți aleși) ai acestui partid; vor fi păstrate mandatele acestora, sau din contra acestea vor fi ridicate iar lista de supleanți va fi radiată.

În aceste condiții, modificarea cadrului legal ce ține de ridicarea mandatelor de deputat, nu doar că este o obligație de natură constituțională, ci este și o acțiune de fortificare a securității Republicii Moldova, împotriva „rachetelor” rusești.

Îndemn cu tărie deputații guvernării să purceadă chiar azi la modificarea Legii nr. 39 din 07 04 1994 privind statutul deputatului și a Legii nr. 797 din 02 04 1996 privind Regulamentul Parlamentului, în vederea pregătirii cadrului legal, pentru ridicarea mandatelor deputaților Șor.

Avante, domnilor și doamnelor deputați, ori Moscova nu crede în lacrimi.

Scrie un comentariu: