În ultimele 2-3 săptămâni am văzut în presă mai multe investigații pertinente (dar care pot fi completate și aprofundate) legate de „Pădurea de la Durlești” unde o companie privată, „Batami Grup”, ce are în arendă, de la Agenția Moldsilva 40 hectare pădure, a parcelat această pădure, iar acum a început construcția unor case de locuit, cu fundație de beton.
Am văzut mai mulți actori politici, care au avut posibilitate să facă ordine în domeniu (dar nu au avut curaj să o facă) și alții, mai noi, care nu avut răbdare (și/sau capacitate) să se documenteze suficient (și) pe acest subiect, inundă spațiul public cu concluzii și recomandări „izbăvitoare”.
În calitatea mea de fost ministru al Mediului, cunosc situația în domeniu dar și cazul „Pădurii Durlești” discutat în presă , astfel ași dori să fac câteva precizări necesare.
Darea în arendă a pădurilor în Republica Moldova a început în anul 2008, pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin, care în baza Hotărârii Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau de recreere, s-a căpătuit cu o bucată mare de pădure (ei nu chiar așa de mare ca pădurea lui Vladimir Putin de pe malul Mării Negre), cunoscută drept „Pădurea de la Tiganca”.
Astfel, urmând exemplul molipsitor al lui Voronin, protipendada moldovenească, dornică să obțină în arendă (pentru RM a se citi în proprietate) bucăți importante din pădurea statului (adică a oamenilor) au tăbărât peste Moldsilva (care nu s-a împotrivit foarte mult) și în doar câțiva ani 2008-2015 existau deja peste 900 de contracte de arendă (pe 49 de ani) cu mii de hectare de pădure valoroasă, în special în jurul Chișinăului.
Procesul de dare în arendă a pădurilor continua, când am ajuns eu ministru al Mediului, iar Moldsilva, printr-o lege al cărui autor sunt a trecut în subordinea ministerului Mediului.
În același timp și în paralel, legea era atât de maleabilă și „opoziția” organelor de mediu atât de slabă, încât pe câteva zeci de astfel de terenuri împădurite (și date în arendă) au fost construite case din beton, a fost instalate sisteme de apeduct, canalizare și gaze naturale, construite garduri din piatră, înconjurate cu sârmă ghimpată.
Pe nimeni dintre decidenții politici, până în 2015, nu i-a deranjat acest tablou sinistru.
Imediat după ce am venit la ministerul Mediului am inițiat o H.G. pentru modificarea actului normativ de sorginte „voroniană”. Scopul ambițios era să interzicem pe viitor darea în arendă a pădurii și construcția caselor de beton.
Ce am reușit? Cum am reușit?
A durat aproape un an de zile, timp în care, H.G. inițiată de noi, a fost torpilată la Guvern, în tot felul de mecanisme de avizare, prin care se încerca oprirea adoptării acestuia. Cei 900 de arendași și alții sute, care aveau proiectele de arendă pregătite puneau presiune mare, ca acest document să fie omorât din fașă. Dar am insistat, am argumentat și am reușit.
În data de 17 iunie 2016 la Guvern a fost aprobată H.G. nr. 770, privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 187 din 20 februarie 2008 pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică și/sau de recreere.
Este un document important pe care l-am elaborat împreună cu colegii de la minister, l-am promovat la Guvern și l-am semnat în calitate de ministru.
Printre cele mai importante prevederi ale H.G. nr. 770 din 16.06.2016 sunt:
- interzicerea pe viitor a arendei pădurilor;
Pentru reglementarea mai bună a celor 900 contracte de arendă învigorare (în 2016) care nu puteau fi reziliate printr-un act legislativ sau normativ, am impus următoarele condiții restrictive și descurajante:
- interzicerea subarendei terenurilor forestiere, răscumpărarea lor și transmiterea dreptului de arendă de către deținătorul acestui drept către alte persoane fizice sau juridice, indiferent de forma lor juridică de organizare. Până la acea oră, erau sute de anunțuri cu „Vând pădure”. Acum procesul este mai complicat;
- mărirea prețul arendei de la 4025 lei la 19092,37 lei per hectar. Obiectivul punctual a fost descurajarea arendei fără noimă și cu scopuri speculative;
- interzicerea construcțiile de beton în pădure.
Mai târziu, întru aplicarea HG nr. 770 am elaborat și semnat ORDINUL Nr. 95 din 13-07-2016 cu privire la procedura de avizare a proiectelor de construcție și amplasare a obiectelor în fondul forestier în scop de recreere (a se vedea MO nr 256-264 art. 1282), act sub-normativ, unde la punct 2 lit. b am scris expres: „este interzisă construirea obiectelor capitale, inclusiv cu folosirea betonului și mortarului de ciment în fondul forestier arendat;”. Din păcate, subit în 2018 (cu ocazia lichidării ministerului Mediului) acest Ordin al ministrului Mediului destul de restrictiv, a fost abrogat și nu se cunoaște dacă există un cadru sub-normativ, care l-ar înlocui;
Din 2008 până în prezent nu au existat alte reglementări în măsură să oprească dezmățul din pădurile Republicii Moldova. Eu am fost ministru doar un an și zece luni. Nici o zi mai mult – 30 iulie 2015 – 30 mai 2017.
Dar în perioadă 2008—2021 am avut 11 miniștri ai Mediului, zeci de alți miniștri și prim-miniștri și sute de deputați, care au putut să pună umărul la oprirea distrugerii pădurilor. Unii nu au vrut, pentru că au case în pădure, iar alții nu au vrut pentru că această „afacere” cu pădurea statului este foarte bănoasă.
Compania „Batami Grup”, cei din „Pădurea de la Durlești” s-a adresat pentru coordonarea proiectului de amplasare a foișoarelor la ministerul Mediului, încă în 2017, când eram ministru. Îmi aduc aminte proiectul (unul mare și stufos) și m-a pus în gardă faptul că terenul era deja marcat spre parcelare, asta m-a întărit în convingerea că acolo se vrea a fi construite case din beton, iar coordonarea noastră era nevoie doar pentru a porni acest mecanism al ilegalităților.
Nu le-am semnat nimic. Chiar dacă un subaltern, responsabil pe domeniu, foarte zelos, mă convingea că este un proiect cinstit și în folosul naturii. Eu i-am spus atunci colegului zelos:
— Dragă X., acesta este un proiect incorect, iar pentru a fi realizat trebuie să genereze foarte multă corupție, iar dacă în Pădurea de la Durlești vor apărea case de beton, multă lume trebuie să stea la pușcărie.
Subalternul s-a supărat pe mine, pentru că nu „vreau să ajut”. Nici astăzi nu-mi vorbește. Apropo este unicul dintre toți foștii colegi, care poartă o supărare profesională. Iar eu sunt împăcat, pentru că am respectat legea, am respectat natura, am respectat oamenii, l-am respectat și pe colegul meu, care acum este acasă cu familia și știe, în intimitatea sa, că am avut dreptate.
În loc de epilog. Corupția, frica și nepăsarea
Avansarea proiectului „Batami Grup” de la Durlești și turnarea betonului în pădure este o mare încălcare a legii și a putut fi realizată doar prin încălcări multiple de lege pe axa operatorului economic cu diferite instituții ale statului, care i-au facilitat procesul de distrugere a pădurii. Toți responsabilii trebuie să răspundă. Pentru asta există procuratura.
Apropo, din 2015 nu s-a mai dat în arendă nici un petic de pădure, iar din cele 900 de contracte de arendă valabile mai sunt poate 1/3,restul arendașilor au renunțat, având în vedere prețul mărit al arendei, iar alții se judecă de mai bine de 4 ani, dar nu vor avea succes.
Astfel, în 5 ani, evaluez că vor rămâne maxim 100 de contracte de arendă în scop recreativ, cei care efectiv au construit case de beton (înainte de 2016), iar acum sunt „ținuți” în pădure de investiția făcută, chiar dacă prețul arendei este mărișor. Dar pentru interesul statului și al cetățenilor și pentru supremația legii și a dreptății, prețul mai poate fi mărit.
Aceste case de beton din pădure, sunt ultima redută, care trebuie cucerită de ecologiști, inclusiv și mai ales, de cei decidenți, pentru a îndrepta fărădelegile generate de „legea lui Voronin din 2008”. Trebuie luat fiecare caz în parte și trecute prin filtrele legii, până când nu va mai rămâne nici un gram de beton în pădure. Pentru asta este nevoie de curaj și determinare. Chiar dacă pe undeva se vor mai supăra niște colegi.