Deschizătorii de drumuri sunt precursorii sau înainte-mergătorii, care prin activitatea lor pregătesc terenul pentru o dezvoltare ulterioară mai amplă într-un anumit domeniu.
În lumina acestei definiții, decizia de ieri a instanței de judecată prin care fostul deputat PDM, Vladimir Andronachi a fost scos din Penitenciarul nr. 13 și plasat în arest la domiciliu, este un adevărat îndrumar pentru hoții vechilor regimuri (Plahotniuc, Șor, Platon, precum și o puzderie de locotenenți or aghiotanți ai acestora) fugiți prin lumea largă.
Decizia – manual de ieri, ilustrează cel mai bine „perspectivele” promițătoare pe care le au toți fugarii – se predau sau sunt prinși (cazul lui Andronachi), sunt băgați oleacă la răcoare (arestare preventivă), măsură ce se va reînnoi de câteva ori (maxim 6 luni), după care, într-o seară (sau chiar de draga dimineață) într-un triumvirat izbăvitor (procuror-avocat-judecător) se va decide, sub lovitură de ciocan, că, Cutărescu împricinat, este trimis acasă, la adăpostul pernelor moi, spre mânuirea cu agilitate a telecomenzii TV și spre golirea cât mai grabnică a sticlelor de coniac scump, foarte scump.
O zi sau două, presa, blogerii și alți băgători în seamă se vor lamenta pe FB (iar unii seara la câteva emisiuni TV, chiar își vor rupe nasturii de la cămăși de atâta nedreptate) de această decizie scandaloasă, iar reprezentanții guvernării vor mângâia pe cap procurorii (pe care i-au luat deja la sânul lor mănos) și vor arunca săgeți vitriolate doar către judecători, amenințând ritos cu fetișul numit „reforma justiției”, dar peste câteva zile saga moldovenească va fi acoperită de alte scandaluri și nevoi, iar Cutărescu (coruptul și hoțul de miliarde) va răsufla ușurat, văzându-și de bazaconiile lui.
Dar povestea nu se încheie aici. Peste câteva luni de arest la domiciliu, va avea loc un nou conclav dintre procuror, avocat și judecător și se va decide schimbarea măsurii preventive în, cel mai probabil, control judiciar, iar Cutărescu va fi liber să bea coniac (scump evident) la restaurantele fițoase din centrul Chișinăului. „Incidentul” cu schimbarea măsurii preventive în control judiciar nu va mai stârni atât de multă vâlvă în rândul comentatorilor de tot genul, or, la un moment dat rutina acestor decizii (aparent șocante) va estompa orice dorință de nemulțumire și revoltă de canapea.
Precedentul „Andronachi” este elucubrant, or, toți juriștii înțeleg că schimbarea bruscă a măsurii preventive va duce spre murarea cauzei (cauzelor) penale în care una dintre fostele mâini drepte ale lui Plahotniuc – acesta, balaur (politic) fiind avea mai multe tentacule, iar anii (lumină) de judecăți interminabile vor distruge orice posibilitate de înfăptuire a justiției, de restabilire a dreptății și de pedepsire a vinovaților.
Așa se face că avem fapta – furtul miliardului, avem cam toți făptuitorii în Republica Moldova (au fugit doar câțiva), dar din păcate pentru poporul sărăcit, dreptate nu se face, banii nu sunt întorși și nu vor fi întorși niciodată, iar vinovații, rând pe rând sunt albiți de justiție, primind în acest sens certificate de neprihăniți, unora chiar le cresc în timp aripi de heruvimi sau serafimi, postulând în fața oamenilor sărăciți tot de ei, adevărul adevărat.
Niciodată, dar niciodată în Republica Moldova ultimilor 30 de ani, cuvântul impunitate (neaplicarea pedepsei unui infractor, din cauza unor împrejurări personale, prevăzute de lege) nu a fost atât de proeminent, atât de „la el acasă”. Niciodată, dar niciodată, hoții de tot genul (inclusiv și mai ales, corupții din politică) nu s-au simțit atât de liberi, atât de siguri pe sine, atât de stăpâni peste tot și peste toate. Niciodată, dar niciodată (din păcate) guvernarea nu a fost atât de neputincioasă, atât de depășită de situație, atât de vulnerabilă în fața hoților și a bandiților de tot genul.
Ubi sunt ?
Poza: TV8.MD