SESIZARE privind controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 330 din 05.06.2013 cu privire la eliberarea din funcţie a domnului Iurie Turtureanu

I. OBIECTUL SESIZĂRII

Prezenta sesizare are ca obiect de reglementare exercitarea controlului constituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 330 din 05.06.2013 cu privire la eliberarea din funcţie de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat a domnului Iurie Turtureanu, sub aspect al respectării procedurii de adoptare.

II. CADRUL NORMATIV PERTINENT

1. CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 1
Statul Republica Moldova

(1) Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.

(2) Forma de guvernământ a statului este republica.

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.

Articolul 2
Suveranitatea şi puterea de stat

(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie.

(2) Nici o persoană particulară, nici o parte din popor, nici un grup social, nici un partid politic sau o altă formaţiune obştească nu poate exercita puterea de stat în nume propriu. Uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului.

Articolul 7
Constituţia, Lege Supremă

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.

Articolul 20
Accesul liber la justiţie

“(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”

Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

(2) Salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice.

(3) Durata săptămînii de muncă este de cel mult 40 de ore.

(4) Dreptul la negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sînt garantate.

2.  LEGEA NR. 199/2010 LEGE CU PRIVIRE LA STATUTUL PERSOANELOR CU FUNCŢII DE DEMNITATE PULICĂ

Articolul 6. Ocuparea funcţiei de demnitate publică

(1) Ocuparea funcţiei de demnitate publică are loc prin alegeri sau prin numire, în condiţiile legii.

(2) În cazul în care ocuparea funcţiei de demnitate publică are loc prin alegeri, temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este validarea mandatului de către autoritatea competentă, dacă legea specială nu prevede altfel.

(3) În cazul în care ocuparea funcţiei de demnitate publică are loc prin numire, temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este actul de numire.

(4) Pentru ocuparea unor funcţii de demnitate publică prin numire se organizează concurs în condiţiile legii.

(5) Autoritatea competentă să numească în funcţie demnitarul respectiv o face din oficiu sau la propunerea autorităţii/organului abilitat.

(6) Demnitarul depune jurămînt în cazul în care această obligaţie este prevăzută de legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar.

Articolul 7 Mandatul demnitarului

(1) Mandatul demnitarului este de 4 ani, dacă un alt termen nu este stabilit prin Constituţie sau prin legea specială ce reglementează activitatea acestui demnitar.

(2) Exercitarea funcţiei de demnitate publică nu este limitată de un anumit număr de mandate, cu excepţia cazurilor când legea specială ce reglementează activitatea demnitarului prevede altfel.

(3) În cazul în care termenul regulamentar de exercitare a mandatului expiră sau a expirat, iar succesorul de competenţă nu intră în exercitarea mandatului, demnitarul continuă să-şi exercite mandatul până la ocuparea funcţiei de către succesorul de competenţă.

Articolul 22. Încetarea mandatului

(1) Exercitarea mandatului încetează la expirarea termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen.

[…]

(3) În cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie.

(4) Dispoziţiile alin.(3) nu se aplică demnitarilor pentru care legea specială ce reglementează activitatea acestora prevede o altă procedură de încetare a mandatului înainte de termen.

Articolul 23. Răspunderea demnitarului

(1) Demnitarul îşi exercită mandatul cu bună-credinţă. În cazul încălcării acestei prevederi, demnitarul poartă răspundere personală.

(2) Încălcările comise în exerciţiul mandatului atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în condiţiile legii.

(3) Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcţie de demnitate publică a obligaţiilor, prerogativelor şi competenţelor sale, indiferent de prezenţa culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcţie. Temeiul şi cauzele revocării sau eliberării din funcţie din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.

(4) Demnitarul are dreptul să atace în instanţa judecătorească actul administrativ de eliberare din funcţie doar în cazul cînd legea statuează acest drept.

 

3. LEGEA NR. 158/2008 CU PRIVIRE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ȘI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

Articolul 63. Eliberarea din funcţia publică

(1) Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va dispune eliberarea din funcţia publică printr-un act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcţia publică, în următoarele cazuri:

a) autoritatea publică şi-a încetat activitatea prin lichidare;

b) autoritatea publică este mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public refuză să o urmeze;

c) autoritatea publică îşi reduce efectivul de personal sau lichidează funcţia publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăseşte funcţia ocupată de funcţionarul public respectiv;

d) ca urmare a admiterii cererii de restabilire în funcţia publică a unui funcţionar public eliberat sau destituit ilegal, de la data pronunţării de către instanţa de judecată a hotărîrii prin care s-a dispus restabilirea;

e) ca urmare a obţinerii de către funcţionarul public debutant a calificativului “nesatisfăcător” la evaluarea activităţii profesionale, în condiţiile prezentei legi;

f) starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală a vitalităţii, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;

g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al funcţionarului public de a accepta detaşarea în interesul serviciului;

h) ca urmare a imposibilităţii transferului funcţionarului public aflat în situaţia specificată la art.26 alin.(4);

i) ca urmare a refuzului neîntemeiat al funcţionarului public de conducere de nivel superior de a accepta transferul în interesul serviciului în condiţiile art.50;

j) ca urmare a transferului într-o altă autoritate publică, cu respectarea prevederilor art.48 alin.(2), (5)–(7) şi (9), cu acordul ambelor autorităţi publice;

k) ca urmare a promovării într-o altă autoritate publică, cu respectarea prevederilor art.45 alin.(1), (2), (4) şi (41), cu acordul funcţionarului public şi al ambelor autorităţi publice.

(2) În cazul eliberării din funcţia publică în condiţiile alin.(1) lit.a)-c), autoritatea publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – de 15 zile calendaristice. Termenul de preavizare nu include perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum şi perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma.

(3) În perioada de preaviz, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie acordă funcţionarului public în cauză reducerea programului de muncă, cu pînă la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit.

(4) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorităţii publice există funcţie publică vacantă sau temporar vacantă corespunzătoare, funcţionarul public este transferat, în interesul serviciului sau la cerere, în această funcţie. Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcţii publice vacante sau temporar vacante de nivel inferior.

(41) În cazul eliberării funcţionarilor publici în temeiul alin.(1) lit.a) şi c), autoritatea publică este obligată să prezinte, în modul stabilit, cu 30 de zile calendaristice înainte de eliberare, agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă informaţiile privind funcţionarii publici care urmează a fi disponibilizaţi.

(42) Nu se admite eliberarea funcţionarului public în perioada aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma, în perioada concediului de maternitate, concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazului de lichidare a autorităţii publice.

(5) În cazul reducerii efectivului de personal sau lichidării de funcţii, autoritatea publică nu poate înfiinţa posturi similare celor lichidate timp de un an de la data schimbărilor efectuate.

4. CODUL MUNCII AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 86. Concedierea

[…]

(2) Nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, în perioada îndeplinirii obligaţiilor de stat sau obşteşti, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazurilor de lichidare a unităţii.

Articolul 89. Restabilirea la locul de muncă

(1) Salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu – prin hotărîre a instanţei de judecată.

(2) La examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul concedierii unui membru de sindicat fără acordul organului sindical, cînd acordul respectiv este necesar conform art.87, instanţa de judecată, prin hotărîre, restabileşte salariatul la locul de muncă.

IV.  EXPUNEREA ÎNCĂLCĂRI ALE CONSTITUŢIEI, PRECUM ŞI A ARGUMENTELOR ÎN SPRIJINUL ACESTOR AFIRMAŢII

La data de 24 decembrie 2009 prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 872/2009, dl Iurie Turtureanu a fost numit în funcţia de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu.

În clauza de adoptare a hotărârii menţionate se face referinţă la art.7 din Legea nr.435-XVI din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă, art.63 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi în conformitate cu pct. 5 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009, în temeiul căror a fost numit în funcţie.

Precum am citat, Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845/2009, stabileşte expres că, Conducerea generală a Oficiului este asigurată de şeful Oficiului, care este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Şeful Oficiului este numit în funcţie şi eliberat din funcţie prin hotărâre de Guvern, la propunerea secretarului general al Guvernului.

Prin Hotărârea contestată din 05 iulie 2013, Guvernul Republicii Moldova a dispus eliberarea din funcţie a dlui Iurie Turtureanu din funcţia de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, în temeiul alineatului (3) al articolului 22 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi în conformitate cu punctul 5 din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.845 din 18 decembrie 2009.

Este de menţionat însă, că la data eliberării din funcţia deţinută, dl Iurie Turtureanu se afla în concediu de boală.  Fapt ce se confirmă prin certificatul de concediu medical cu Seria 10 nr. 332168, eliberat la 14 iunie 2013 de către Spitalul Raional Căuşeni, unde a fost internat din data de 3 iunie 2013. Tratamentul, a fost prelungit la domiciliu eliberându-i-se dlui Turtureanu, un al doilea certificat medical cu Seria 10 nr.208741 din 17 iulie 2013 până la data de 08 iulie 2013.

Despre starea sănătăţii şi deschiderea buletinului de boală pentru concediu medical, dl Iurie Turtureanu a informat Cancelaria de Stat, informând şi despre imposibilitatea îndeplinirii funcţiilor, pe perioada concediului medical.

În opinia noastră Hotărârea Guvernului nr. 330 cu privire la eliberarea din funcţia de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat a domnului Iurie Turtureanu, a fost adoptată cu încălcări de procedură din următoarele considerente:

a)     Hotărârea contestată neglijează  şi este emisă contrar prevederilor legislaţiei muncii şi a legilor speciale, Legea nr. 199/2010 lege cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică şi Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care reglementează procedura eliberării din funcţie a persoanelor numite şi motivele.

b)    În Hotărârea contestată nu sunt indicate temeiul şi motivele eliberării din funcţie;

c)     Termenul mandatului persoane oficiale exponent ale unui interes public deosebit a fost redus din motive subiective politice.

Legea nr. 199/2010 lege cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, stabileşte expres la art. 22 alin. (1) că exercitarea mandatului încetează la expirarea termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen. Acelaşi articol la alin. (3) prevede că încetarea mandatului în cazul demnitarului numit, înainte de termen a mandatului are loc prin eliberarea din funcţie a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorităţii care l-a numit în funcţie.

Eliberarea din funcţie a dl Turtureanu a fost dispusă înainte de expirarea termenului de exercitare a mandatului.

Art. 23 din aceeaşi Lege stabileşte răspunderea demnitarului, demnitarul pentru încălcările comise în exerciţiul mandatului atrag răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală în condiţiile legii. Neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcţie de demnitate publică a obligaţiilor, prerogativelor şi competenţelor sale, indiferent de prezenţa culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcţie. Temeiul şi cauzele revocării sau eliberării din funcţie din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.

Pe perioada activităţii sale în funcţia deţinută dl Turtureanu, şi-a îndeplinit atribuţiile şi obligaţiunile fără abateri de la legislaţia în vigoare şi nu a avut nici o preîntâmpinare, mustrare sau sancţiune disciplinară. De asemenea nu a fost constatată neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor, prerogativelor şi competenţelor cei revin conform legislaţiei.

Este de menţionat că, Hotărârea contestată de eliberare din funcţie a domnului Turtureanu nu conţine temeiul şi cauzele eliberării din funcţie.

Amintim Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 2010, unde Curtea a ajuns la concluzia că dacă pentru categoria de persoane oficiale ale unui interes politic accesul la justiţie, în funcţie de caz, poate fi limitat, pentru categoria de persoane oficiale exponent ale unui interes public deosebit, în special cele numite pentru durata mandatului, necesită un anumit grad de independentă.

În scopul îndeplinirii cu bună-credinţă a funcţiilor publice şi exercitării depline a mandatului pentru care au fost alese sau numite, în cazul în care apare un litigiu de muncă, aceste persoane trebuie să se bucure de garanţiile unui proces echitabil.

Astfel, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, membrii CEC şi alte persoane nu pot fi supuse aceluiaşi tratament precum persoanele politice.

Aceste persoane nu pot fi demise până la expirarea mandatului pentru lipsă de loialitate sau pierderea încrederii din partea grupurilor politice care le-au propus sau le-au numit. Dimpotrivă, de la aceste persoane se cere maximă independenţă şi respectarea tuturor rigorilor legalităţii şi imparţialităţii în exercitarea atribuţiilor. Termenul mandatului exercitat de ei nu poate fi redus pentru motivele subiective menţionate.

Potrivit Legii nr. 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, articolul 63 invocă temeiurile de eliberare din funcţia publică deţinută,  totodată statuează expres la  alin. (4²) că nu admite eliberarea funcţionarului public în perioada aflării lui în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, pe perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma, în perioada concediului de maternitate, concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, concediului suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 6 ani, precum şi în perioada detaşării, cu excepţia cazului de lichidare a autorităţii publice.

Totodată, amintim că şi art. 88 alin. (2) din Codul muncii statuează că nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu medical.

Art. 89 prevede posibilitatea restabilirii la locul de muncă a salariatului eliberat nelegitim din serviciu.

Articolul 43 din Constituţia Republicii Moldova, garantează dreptul la muncă şi la protecţia muncii, că orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţiile echitabile şi satisfăcătoare de muncă.

Prin eliberarea nelegitimă şi cu încălcări de procedură a dl Iurie Turtureanu din funcţia de şef al Oficiului teritorial al cancelariei de Stat, i-a fost încălcat dreptul la muncă consfinţit şi garantat de Constituţie.

În această consecutivitate logică constatăm că încetarea raporturilor de muncă prin eliberarea din funcţie a dl Iurie Turtureanu nu corespunde cerinţelor statuate în legislaţia în domeniu şi rigorilor constituţionale, fiind adoptată cu încălcarea procedurii.

Sub aspect procedural precizăm că, funcţia de şef al Oficiului teritorial Căuşeni al Cancelariei de Stat, reprezentant al Guvernului în teritoriu, nu este o funcţie politică, ci o funcţie publică exponentă a unui interes public deosebit, ce implică cerinţe de maximă independenţă şi respectarea tuturor rigorilor legalităţii şi imparţialităţii în exerciţiul funcţiei şi persoana desemnată nu trebuie să manifeste loialitate şi consecvenţă pentru realizarea scopurilor politice şi, ca urmare nu poate să suporte anumite îngrădiri în exercitarea dreptului de acces la justiţie.

În acest sens, amintim Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 10 din 2010 din,  prin care Curtea apreciază că actele administrative cu caracter individual emise de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern în exerciţiul atribuţiilor prevăzute expres de normele constituţionale sau legislative, ce ţin de alegerea, numirea şi destituirea din funcţiile publice a persoanelor oficiale exponente ale unui interes public deosebit, pot face obiect al controlului constituţionalităţii la sesizarea subiecţilor abilitaţi cu acest drept, dar trebuie să fie examinate numai în aspect formal, prin stabilirea competenţei autorităţii publice centrale de a emite actul individual şi respectării procedurii de adoptare, fără să fie examinate circumstanţele de fapt ale cauzei.

V. CERINŢELE AUTORILOR SESIZĂRII

Potrivit celor expuse şi în temeiul art. 135, alin. (1) lit. a) din Constituţia Republicii Moldova, a art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională şi 4 alin. (1) lit. a) din  Codul Jurisdicţiei Constituţionale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995, solicităm Curţii Constituţionale a Republicii Moldova:

  1. Acceptarea spre examinare a prezentei sesizări;
  2. Exercitarea controlului constituţionalităţii şi declararea neconstituţionalităţii Hotărârii Guvernului nr. 330 din 05.06.2013 cu privire la eliberarea din funcţie a domnului Iurie Turtureanu.

Autori ai sesizării: Valeriu MUNTEANU, Mihai GHIMPU, Gheorghe BREGA


Scrie un comentariu: