Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA LEGE
Lege
pentru modificarea articolului 123 din Codul penal al Republicii Moldova
Parlamentul doptă prezenta lege organică.
Articol unic. Articolul 123 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985- XV din 18 aprilie 2002, (Republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 72-74, art. 195 din 14 aprilie 2009), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
la alineatul (3), sintagma “consilierul local; deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei” se exclude.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI
Notă informativă la proiectul de lege privind modificarea Codului penal al Republicii Moldova
Proiectul de lege are drept scop corectarea unei erori admise prin adoptarea Legii nr.245/XIX din 02.12.2011.
La data de16.05.2011, la iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat proiectul de lege nr. 1176 privind modificarea şi completarea unor acte legislative. La articolul I din proiect, autorul, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a propus o redacţie nouă a articolului 123 din Codul penal al Republicii Moldova care urma să definească noţiuni ca persoană publică şi persoană publică de rang înalt. în procesul dezbaterii acestui proiect în cadrul Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Comisia a propus substituirea noţiunii de persoană publică de rang înalt cu noţiunea de persoană cu funcţie de demnitate publică. în motivarea acestui amendament, Comisia de profil a invocat prevederile Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, precum că noţiunea de persoană publică de rang înalt nu se mai regăseşte în prevederile cadrului legislativ naţional, iar descrierea acestei noţiuni de către autorul proiectului de lege este practic similară noţiunii de persoană cu funcţie de demnitate publică. Prin urmare, potrivit variantei propuse de către Comisie şi adoptate de către legislativ, la ziua de azi alineatul (3) al articolului 123 din Codul penal al Republicii Moldova are următorul conţinut: ” Prin persoană cu funcţie de demnitate vublică se înţelese: persoana al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este învestită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, în condiţiile legii; consilierul local: deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei; persoana căreia persoana cu funcţie de demnitate publică i-а delegat împuternicirile sale. Introducerea în textul alineatului menţionat a funcţiei de consilier local şi a celei de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei este una alogică dar şi contrară prevederilor Legii nr. 199/2010, în anexa căreia aceste două funcţii nu se regăsesc.
Astfel, potrivit articolului 2 din Legea 199/2010, funcţia de demnitate publică este o funcţie publică obţinută prin mandat obţinut direct, în urma alegerilor, sau indirect, prin numire în condiţiile legii. Articolul 3 din legea dată statuează că, prevederile prezentei legi se aplică persoanelor cu funcţii de demnitate publică specificate în anexa la prezenta lege. In respectiva anexa sunt specificate toate funcţiile deţinătorii cărora sunt persoane cu funcţii de demnitate publică, însă, funcţii ca consilier local sa deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei nu se regăsesc. Acest fapt denotă clar că, introducerea în textul alineatului (3) al articolului 123 din Codul penal a funcţiei de consilier local şi a celei de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei este una alogică dar şi contrară prevederilor Legii nr. 199/2010.
Este de menţionat că, funcţiile de consilier local şi cea de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, potrivit prevederilor Codului penal al Republicii Moldova, se subscriu în noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere definite la alineatul (1) al articolului 123, potrivit căruia: ’’Prin persoană cu funcţie de răspundere se înţelege persoana căreia, într-o întreprindere^ instituţie, organizaţie de stat sau a administraţiei publice locale ori într-o subdiviziune a lor, i se acordă, permanent sau provizoriu, prin stipularea legii, prin numire, alegere sau în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţii publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie ori organizatorico-economice.
Mai mult ca atît, atribuţiile consilierului local dar şi a deputatului în Adunarea Populară a Găgăuziei, sînt reglementate de Legea nr. 436/2006 privind administraţia publică locală dar şi de Legea nr. 768/2000 privind statutul alesului local, analizînd aceste acte legislative, conchidem cu uşurinţă că aleşii locali nu au careva atribuţii de serviciu. Respectiv aceştia nu pot fi atraşi la răspundere penală pe motiv de depăşire a atribuţiilor de serviciu, sau pentru votul său exercitat în cadrul şedinţelor consiliilor locale sau, respectiv a Adunării Populare a Găgăuziei. Potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare aceştia poartă răspundere solidar pentru deciziile adoptate în cadrul şedinţelor (aici se referă la răspundere materială în caz de adoptare a unei decizii care a cauzat prejudicii materiale). Totodată, în argumentarea necesităţii adoptării respectivului proiect de lege vin şi prevederile Codului electoral, art. 124, potrivit cărora la funcţia de consilier poate candida orice persoană care a împlinit vîrsta de 18 ani. Adică legea din start nu impune anumite condiţii speciale(studii, experienţă de muncă, etc.) pentru candidaţi, aleşi locali. Aşadar, teoretic în urma alegerilor locale în componenţa unui consiliu local, în conformitate cu votul cetăţenilor din localitatea respectivă pot să ajungă doar persoane(deja consilieri) fară studii, sau cu studii în alt domeniu decît cel al administraţiei publice locale, de asta şi fiind numiţi aleşi locali.
Anume din acest considerent, şi din cel al respectării articolului 109 din Constituţia Republicii Moldova, aleşii locali sunt cei aleşi de popor în vederea exercitării procesului de administraţia publică locală, iar statul poate interveni, iar unele cazuri chiar obligatoriu în verificarea legalităţii actelor administrative adoptate de către consiliile locale şi, după caz, să le conteste în instanţele judecătoreşti. La fel, există funcţia de secretar al consiliilor locale, funcţia care potrivit legii poate să o ocupe doar o persoană licenţiată în drept sau administraţia publică. Secretarul consiliului, conform Legii nr. 436/2006 poate, dacă decizia adoptată de consiliu contravine normelor legale, să nu o contrasemneze şi să informeze consiliul despre acest fapt.
în concluzie, opinăm că, deciziile consiliilor locale, din punct de vedere al legalităţii sînt în permanentă monitorizare şi există destule instrumente ca acestea, fiind odată adoptate să nu producă efecte juridice (nefiind contrasemnate), fie să fie contestate de subdiviziunile Cancelariei de Stat în instanţele de jucată.
Adoptarea acestui proiect de lege vine să readucă prevederile articolului 123 din Codul penal al Republicii Moldova în concordanţă cu legislaţia în vigoare, cu atît mai mult că CCCEC, ca autor al proiectul 1176 din 16.05.2011, prin care a fost admisă respectiva eroare, nu a prezentat iniţial alineatul (3) al articolului 123 în redacţia actuală.
În final menţionăm că, proiectul respectiv de lege a fost consultat cu Ministerul justiţiei care, la rîndul său a susţinut necesitatea adoptării lui în contextul expus.
Deputaţi în Parlament,
Mihai GHIMPU, Valeriu MUNTEANU, Gheorghe BREGA, Boris VIERU