România trebuie să fie necruțătoare cu rețelele de fals ale cetățeniilor dar dreaptă cu românii din Basarabia
În calitate de deputat, am primit mai multe răspunsuri oficiale din partea Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Externe privind vulnerabilitățile din procedura de redobândire a cetățeniei române. Am considerat necesar acest demers pentru că subiectul a generat tensiuni reale în societate, mai ales în rândul românilor din Republica Moldova.
Documentele oficiale arată limpede un lucru: după 2022, presiunea asupra sistemului românesc de cetățenie a crescut abrupt, iar tentativele de fraudă au devenit o realitate confirmată instituțional.
Conform datelor transmise de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, numărul cererilor depuse de cetățeni ai Federației Ruse a crescut spectaculos:
- 2020 – 977 dosare
- 2021 – 1.947
- 2022 – 3.397
- 2023 – 6.658
- 2024 – 4.574
- 2025 – 1.795
În paralel, cererile din Belarus au crescut considerabil:
- 2020 – 95
- 2021 – 285
- 2022 – 409
- 2023 – 692
- 2024 – 605
- 2025 – 307
Este imposibil să nu observ că această creștere coincide cu invazia Rusiei asupra Ucrainei și cu izolarea internațională a regimurilor de la Moscova și Minsk. Cetățenia română nu este însă un pașaport de circumstanță. În procedura redobândirii, ea reprezintă un act reparatoriu, fundamentat pe descendență și pe legături istorice clare. De aceea, consider legitim ca statul român să verifice cu maximă rigoare cererile venite din spații unde asemenea repere istorice sau de sânge nu sunt, în mod natural, evidente.
Ministerul Justiției mi-a confirmat oficial că în ultimii patru ani au fost constatate 2.168 de dosare conținând documente false, iar peste 28.000 de cereri au fost respinse în ultimii cinci ani. Doar în ceea ce privește dosarele cu documente false:
- 2022 – 148
- 2023 – 680
- 2024 – 664
- 2025 – 676
De asemenea, Ministerul Afacerilor Interne a confirmat că peste 8.700 de documente de identitate au fost ridicate ca neconforme și că, în anul 2025, au fost înregistrate 143.831 situații de anulare a domiciliului, dintre care 70.860 au fost dispuse efectiv.
Aceste cifre arată clar că există tentative reale de fraudă și că statul are obligația să intervină ferm. Nu susțin și nu voi susține niciodată rețelele de fals, intermedierile ilegale sau obținerea frauduloasă a cetățeniei române de către persoane care nu pot indica nicio legătură istorică sau de descendență cu România.
În același timp, modul în care au fost aplicate unele măsuri ridică îngrijorări serioase. Am primit numeroase semnale din partea românilor basarabeni care au redobândit legal cetățenia română și au obținut în mod legal un domiciliu în România, dar care au fost ulterior afectați de anulări operate pe baza unor noi interpretări privind „domiciliul fictiv”.
Consider profund nedrept ca, în procesul legitim de combatere a tentativelor de fraudă – inclusiv în cazul unor cetățeni ruși sau belaruși fără legături istorice cu România – să fie afectați și zeci de mii de români din Republica Moldova care au exercitat un drept legal și legitim.
Există persoane care încearcă să obțină fraudulos un act identitar românesc, iar în aceste cazuri statul trebuie să fie necruțător. Dar această fermitate nu poate și nu trebuie să se transforme într-o suspiciune colectivă aplicată românilor basarabeni.
Pentru românii din Republica Moldova, redobândirea cetățeniei române nu este un avantaj geopolitic și nici un artificiu administrativ. Este o restabilire a adevărului istoric. Ei sunt urmașii cetățenilor români deposedați abuziv de cetățenie în urma ocupației sovietice. Statul român are o datorie morală și istorică față de ei.
Voi continua să cer instituțiilor statului să combată fără ezitare rețelele de fals și fraudele organizate. Dar, în același timp, voi apăra drepturile românilor de bună-credință din Basarabia. Grâul trebuie ales de neghină. România trebuie să fie necruțătoare cu fraudele, dar dreaptă cu ai săi.
Valeriu Munteanu, deputat AUR, președinte al Comisiei comune pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii