În sudul Basarabiei se agită apele electorale cu ocazia alegerilor pentru funcția de bașcan (conducător) al UTA Găgăuzia, ce vor avea loc în data de 30 aprilie.
Actualul bașcan, Irina Vlah, își încheie cel de-al doilea mandat și fiind în imposibilitate să mai candideze, toată protipendada pro-rusă și anti-europeană din autonomie se îmbulzește să ia frâiele „rodnice” ale puterii de la Comrat, mereu la cheremul Moscovei, mereu în antiteză cu aspirațiile pro-europene și pro-românești ale majorității locuitorilor din interfluviul Prut-Nistru.
Mereu agitat și transpirat în ale politicii moldovenești, fostul președinte Igor Dodon, unealta preaplecată a Kremlinului a sărit pe creasta valului acestor alegeri (locale), înhămându-se la plugul ce răstoarnă mereu brazdă moldovenist-statalistă.
Astfel, instrumentul intrat în fosilizare al rușilor, se implică plenar în campania electorală de la Comrat, susținându-l frenetic și bălos pe așa-zisul candidat independent (fost deputat PSRM), tânărul Grigore Uzun.
Dodon a participat la acțiunea de lansare a lui Uzun în campania electorală, unde (la Casa de Cultură din Comrat) a susținut un discurs (evident în limba rusă) prin care a trasat liniile directoare ale acestei campanii electorale, ridicând mizele acestor alegeri din praful dens și usturător al ulițelor din Beșghioz și Dezghingea către imperative politice și geopolitice mari, extrem de mari, de la „Vladivostok până la Lisabona”, așa cum își dorește (în visurile sale imperialiste) țarul sângeros de la Kremlin – Vladimir Vladimirovici Putin.
Odată ajuns la microfon, Dodon, cu pielea tăbăcită în politica moldovenească, „a explicat”, de ce oamenii din regiune, chemați la urne, trebuie să aibă încredere în Grigore Uzun, iar argumentul „suprem”, care frizează imaginația, a fost, citez, direct în limba rusă: „Oн через месяц не начнет учить румынский язык и говорить, что это румынский язык, как нынешний башкан.” – „Peste o lună el (Grigore Uzun) nu va începe să studieze limba română și să spună că este română, la fel ca actualul bașcan”.
Retorica cvasi-alegorică a lui Dodon, se bazează pe faptul că Irina Vlah, în perioada celui de-al doilea mandat de bașcan a studiat (și a învățat) limba română, pe care, subit, după mulți ani de rătăcire ideologică a numit-o, asumat și deliberat „română” și nu „moldovenească”, spre uimirea și dezamăgirea statiștilor în conivență cu expansionismul velico-rus.
Evident Grigore Uzun, de 37 de ani nu știe să vorbească limba română și asta este de mare fală la Comrat și Vulcănești, iar Igor Dodon declară că potențialul viitor bașcan, nici nu trebuie să pună lăbuța pe carte și să învețe cuvintele „miel, grătar, frigărui și muștar” (cele mai importante cuvinte pentru o viitoare căpetenie a unei autonomii bazate pe iluzii și speranțe deșarte), or, asta ar însemna o trădare a legămintelor date moldovenismului statalist, de inspirație răsăriteană.
În ultimele luni, la Chișinău, se dau lupte grele pentru neatârnarea limbii române față de moldovenismul statalist, pentru tranșarea chestiunii privind limba română în Constituție, or, rezolvarea grabnică și temeinică (din punct de vedere juridic) a acestei chestiuni, ne va permite să asanăm pe viitor relațiile sociale în acest domeniu extrem de sensibil, suturându-se astfel, o rană deschisă de decenii, cu bisturiu rusesc.